MIHAI EMINESCU-170 de ani de la naştere

MIHAI EMINESCU – 170 de ani de la nastere

 

 

Poezii de MIHAI EMINESCU

 

Somnoroase păsăele

Somnoroase păsărele

Pe la cuiburi se adună,

Se ascund în rămurele –

Noapte bună!

 

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;

Dorm şi florile-n grădină –

Dormi în pace!

 

Trece lebăda pe ape

Între trestii să se culce –

Fie-ţi îngerii aproape,

Somnul dulce!

 

Peste-a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,

Totu-i vis şi armonie –

Noapte bună!

 

Ce te legeni?

Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?

De ce nu m-aş legăna,

Dacă trece vremea mea!

 

Ziua scade, noaptea creşte

Şi frunzişul mi-l răreşte.

Bate vântul frunza-n dungă –

Cântăreţii mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte –

Iarna-i ici, vara-i departe.

 

Şi de ce să nu mă plec,

Dacă păsările trec!

Peste vârf de rămurele

Trec în stoluri rândurele,

Ducând gândurile mele

Şi norocul meu cu ele.

Şi se duc pe rând, pe rând,

Zarea lumii-ntunecând,

Şi se duc ca clipele, Scuturând aripele,

Şi mă lasă pustiit, Vestejit şi amorţit.

 

Şi cu doru-mi singurel,

De mă-ngân numai cu el!

Poezii celebre

La mijloc  de codru

 

La mijloc de codru –

La mijloc de codru des

Toate păsările ies,

Din huceag de aluniș,

La voiosul luminiș,

 

Luminiș de lângă baltă,

Care-n trestia înaltă

Legănându-se din unde,

În adâncu-i se pătrunde

Și de lună și de soare

Și de păsări călătoare,

Și de lună și de stele

Și de zbor de rândunele

Și de chipul dragei mele.

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.