ION IONESCU BUCOVU -PREFAŢA LA ANTOLOGIA PROF,POET GEORGE ZAMFIR DIN DOR-MARUNT

PREFAȚĂ LA ANTOLOGIA ,,REGAL POETIC-GEORGE ZAMFIR’’

Antologia,,Regal poetic-George Zamfir’’ , închinată poetului George Zamfir, sub îngrijirea scriitorului și omului de cultură Marin Toma,cel care a publcat revista ,,Dor de Dor’’ sute de poeți.
Cine este Marin Toma?
Cine sunt? „Sunt fiul fostului ţăran/ Născut în 47′,- n sat, /Un sat din Bărăgan, /Când m-am născut în satul,/Cu noroi până la gleznă, /Nici lampă nu aveam în casă /Şi mama m-a-nfăşat prin beznă!” Acest tablou al unei realităţi crude şi încă altele, mă urmăresc de pe la vârsta de 11 ani când bunicul meu şi alţi bătrâni ai satului mă puneau să le citesc un ziar de pe atunci, „Steagul roşu”, şi mă întrebau „dacă scrie că vin americanii”?. Ei nu mai sunt, iar eu am rămas să-i aştept. Mai am oare cui să spun că au venit şi poate nici n-or să mai plece până nu vor rezolva problema omenirii de a fi ori a nu mai fi, cel puţin în această formă de organizare, până n-or reintroduce forma traiului în colectiv dar nu aşa cum o trăiam noi, ci o viaţă în care să se supravieţuiască o perioadă mai scurtă de timp şi deci şi viaţa şi moartea să se manifeste global? Mulţi îmi spuneau de pe atunci că eu voi ajunge poet ;ori „să scriu ceva”- ziceau.
Născută dintr-o nobilă aspiraţie, din dorul pentu frumos, la iniţiativa împătimitului slujitor al cuvântului tipărit, domnul Marin TOMA, una din nu prea multele publicaţii de cultură care apare în mediul rural, revista „DOR de DOR“, din localitatea cu nume atât de frumos şi românesc, comuna DOR MĂRUNT, a străbătut deja o bună „postaţă de timp“, ajungând la o vârstă care-pentru o revistă-merită răgazul unor priviri spre trecutul ei. Așa se face ca aceasta revistă a cuprins în sânul ei o seama de scriitori care au fost publicați.
Domnmul Marin Toma nu este la prima antologie, prin mâna lui au trecut zeci sau sute de scriitori antologați în mai multe antologii, răspândite pe întregul teritoriu al țării.
Antologia de față prezintă o seamă de poeți care s-au încercat în arta orfică a poeziei, dând la iveală poezii de o reală valoare artistică.
În fond ce este poezia?

P oezia este arta sufletului, iar sufletul este poezie. Magia cuvintelor
așezate in stoluri,vibrate in sunete. E sufletul omului,ce la rândul său e
dor,lacrima,fericire,uitare,zimbet,dansul literelor,iar versul e produsul
emotiv al lăuntrului.
Cândva George Călinescu definea poezia ca pe „un mod ceremonial,
ineficient de a comunica iraţionalul, este forma goală a activităţii
intelectuale. Ca să se facă înţeleşi, poeţii se joacă, făcând ca şi
nebunii, gestul comunicării fără să comunice, în fond, nimic, decât
nevoia fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii.”
Mult mai târziu, într-un cu totul alt context cultural, Grigore Vieru
scria, la rându-i, că „nimeni nu ştie mai bine ca inima secretele
creierului. Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii.”
Iată și alte păreri:
Poezia este încarnarea unei emoţii într-un limbaj ,definiţie de Charles Du Bos în Ce este literatura?
Poezia e înţelepciune care încântă inima, definiţie aforistică de Khalil Gibran
Poezia – trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos,definiţie celebră de Mihai Eminescu
Poezia e o artă a limbajului, anumite combinări de cuvinte pot produce o emoţie pe care altele nu o produc şi pe care noi o numim poetică,definiţie celebră de Paul Valery
Poezia este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planete lui în cer, definiţie clasică de Tudor Arghezi
Antologații domnului MarinToma nu sunt la primele încercări
poetice. Unii dintre ei sunt adevărați poeți care au în fața câteva
volume.
Camelia Cristea, bucureășteancă, economist în menegement, scrie o
poezie clasică. In poezia ,,Am strivit tăcerea’’,Am strivit tăcerea, fără
argumente/Și i-am dat culoare dintr-un curcubeu,/Clipele rebele ce au
fost absente/Au rămas pe coama unui singur zmeu.’’. În
poezie,,Aladin și-arată lampa fermecată/ Basmele se scriu parcă
înc-odată’’. Vin parcă din altă lume ropotul de cai cu șaua în vânt sub
fruntea obosită.
Scurgerea implacabilă a timpului revine obsesiv în poezia ,, Simplu…’’ ,,Toate-s rostuite și o știm prea bine/Că ne sunt trimise doar când se cuvine,/Timpul n-are vreme să se mai oprescă/Își urmează simplă și firească…’’
Clipe din trecut vin obsesiv în minte în poezia ,,Bunicii’’, încă mai miroase a smirnă printre icoane, vede bunicul citind ceaslovul, iare pe bunica torcând fuioare de dor.
Adesea se caută și se găsește într-o floare de nu mă uita, sau într-un liliac proaspăt înflorit ca în poezia ,,Nu mă-uita’’.
,,Așteptarea se surpă în zorii de zi,/Când cerul-făclie aprinde speranța/Și-n alb se înclină iarăși balanța,/Pe trepte albastre stă cutezanța.’’ ca în poemul ,,Un orb’’
În ,,Pitra’’ vedem cum piatra pe toate le rabdă, iar gerul lovește tâmpla, pe când un râu i-aduce primăvara. Răbdarea pietrei a șlefuit în ea atâtea fețe, zidind altare in lumină…
Pentr încheiere aș cita poezia ,,Anotimpuri’’ în care omul trece prin toate anotimpurile vieții.

Cad mereu şi mă ridic
Dar vă spun că nu abdic!
Ramuri verzi mai are pomul,
Cât trudeşte încă Omul.

Mă dor mâinile şi pasul,
Uneori străin mi-e glasul,
Timpul sapă fără milă
Şi mă simt tot mai umilă…

Trec grăbiţi mereu cocorii
Răvăşind în cârduri norii,
Toamnele gravează-n frunze,
Pictorii desfac iar pânze…

Ţes din ierburi fire noi
Să dăm timpul înapoi…
– Unde eşti copil din mine?
Mă întreb: – Îţi este bine?

Şi strig pașnic tinereţea:
– Unde şi-a ascuns fânețea?
Stelele din Carul Mare
Le purta prin buzunare…

Toamnele s-au adunat
Prea grăbite la arat
Trec cu plugul peste noi
Şi ne-mbracă parcă-n ploi…

Iernile-şi aşteaptă rândul
Le vesteşte tainic gândul,
Ghioceii-mi scriu pe tâmplă,
Într-o linişte adâncă…

Anotimpuri din fuioare
Torc din razele de soare
Şi brodează amintirea
Cred că asta e menirea!

VALERIA MOROȘAN (VATRA DORNEI 2018) în ,,Cireșul ucis (pantum)’’-,,Cireșul a murit în floare, ca o mireasă nenuntită!/Bătrâna își ascunde plânsul, înfiorată de-ntâmplare,/În măreție și vigoare l-a frânt furtuna despletită,/ Urgia a ucis și cântul, și dorul de cireșe-amare…’’
Odată cu uciderea cireșului doar iarba leagănă cu jale floarea lui risipită.
În poezia ,,Întomnare’’văzduhul se umple cu fuioare de nori, pătrunzând timid în toamna vieții autoarei. Pădurea pustiită ,,se jeluie neîncetat’’. Autoarea face o paralelă între toamna vieții și anotimpul toamna, motiv de întristare. Odată cu acest anotimp vine și însingurarea.
În ,,Poveste de iarnă (pantum)’’-ca în Alecsandri ,,Din nord-est, bătrânul crivăț bagă spaima în jivine,/Baba Rada,-nfofolită, se proptește în toiag,/A încremenit în gheață orice râu cu ape line,/Moșul trage din țigară și ascute un baltag.’’
În ,,Rugul toamnei (pantum)’’-,,se aprinde pădurea de stejar’’ iar frunze galbene împresoară vântul hoinar, umbrind ochii, grei de patimi. ,,Păsările cântătoare părăsesc frunzișul rar,/Ochii mei ascund sub pleoape chipul tău cel mult iubit,/Rugul toamnei se aprinde în pădurea de stejar.’’ Autoarea are o predilecție pentru descrierea toamnei, în relație cu sufletul autoarei, care se întristează la fiecare frunză care cade, lovită de vânt.
În ,,Rondel nostalgic’’-,,Captivă-n în clipa ce-a trecut,/E, azi, ghidușa ta privire…/Doar ochiu-mi limpede, tăcut,/O mai păstrează-n amintire./Să m-oglindesc, cât aș fi vrut,/În unda ei de amăgire…/Captiva-n clipa ce-a trecut/E ,azi, ghidușa ta privire.//Povestea-n care am crezut/Și visul mai presus de fire/Își țes năvodul nevăzut/Și mă trezesc, fără de știre,//Captivă-n clipa ce-a trecut!’’

Domnul profesor Aurel Panait cu un cv impresionant pe care îl anexez aici, cu multe premii la activ, iubirea e precum o lună ,,cu-o parte albă şi-alta brună,/ce îşi ascunde noaptea faţa,/şi mă surprinde dimineaţa/voind să te zăresc întreagă/şi căutând să te-nţeleagă.’’
În ,,Anotimp întârziat’’ iubitul e comparat cu un anotimp întârziat ,,Ca un anotimp întârziat/te-ai întors, iubite, acasă,/forţând uşa unui dor încuiat,/într-o mână cu-o floare,/în cealaltă cu fluturi,/şi, gata să-mi înfrunţi întunecarea pietroasă,/îmi pui darurile la picioare,/crezând că mă bucuri.
Impresionantă rămâne poezia ,,Seminţe de lumină’’ care se adresează divinității declarând că și-a ,,înmulţit talanţii’’ și nu i-a îngropat prin țarini, având saemne de lumină în palmă. ,,Când o să vin la Tine-acasă,/La poarta raiului ceresc,/Să te aud, nădăjduiesc:/-Hai, intră, slugă credincioasă!’’
Autorul dă și o definiție a poeziei :Poezia e iubire, durere, trăire, putere…,,Freamăt de gânduri/În strofe și rânduri./Viață și moarte/Visuri înalte,//Miere pe buze/Umbră sub frunze,/Iarbă cu rouă,/Lumină nouă.//Cântec și rană,/Lacrimi sub geană,/Dor, mântuire,/Tămăduire.//Regină, slugă,/Aripi și rugă./Semn de furtună,/De vreme bună.//Doină, baladă,/Ieremiadă./Poem, pastel/Catren, rondel…//Psalm, rapsodie,/Imn, elegie,/Odă, satiră,/Glosă, idilă…//Colind, sonnet/Gazel, cuplet,/Pantum,distih,Sau acrostih…//Dar, proorocire,/Har, tresărire,/Hrană, scânteie,/Urmă, idee…’’
Are o activitate literară bogată:
ACTIVITATE LITERARĂ, PREMII OBŢINUTE:
PUBLICAŢII:
Cărți de poezii şi de teatru pentru copii:
„Şcoala din pădure”-editura V& Integral Bucureşti, 1998;
„De-a actorii”, ed. Aramis, Bucureşti, 1999;
„ABC-ul sănătăţii”, editura V & Integral Bucureşti; 2000
„Bun rămas, Abecedar”, „Sărbătoarea cifrelor”, ed. Petrion, Bucureşti, 2001;
“Ferma veselă” şi “Construim şi călătorim”– text, editura Prut Internaţional, 2013;
“Avea bunica…” editura Pim, Iași, 2018.

Peste o sută de poezii publicate în diferite reviste și antologii:
Licurici, Creionul cu poezii, Mici distracţii, Ţuşca-Răţuşca, Satul, Universul credinţei,
Antologia Concursului de Poezie Religioasă “Credo”, ediţia a XVII-a, Lăpuşna, 2017, Antologia Mi-s muza poeziei, ed. Națiunea, 2018 etc..

Premii obținute:
-Premiul I, George Zamfir și Dropia de aur, la Concursul Naţional de poezie- Dor de Dor, Dor- Mărunt, Jud. Călăraşi, august 2018;
-Premiul I la Concursului naţional de Literatură Montană “Reading Mountains” organizat de către AECO România, sub egida Convenției Alpine, decembrie 2017;
-Premiul I, la Concursul Naţional de poezie „FLORENŢA ALBU”, Vâlcele, Călăraşi, august, 2017;
-Premiul I la Concurs de creație – Dulce grai, Limba Română!, Milano, Italia, septembrie, 2016;
-Premiul I, Dropia de aur, la Concursul Naţional de poezie- Dor de Dor, Călăraşi, august 2016;
-Premiul I la Concursul naţional de creaţie literară, Planeta copiilor noştri, Baia Mare, aprilie 2016;
-Premiul I la Concursul naţional de creaţie literară: Poveşti de Crăciun, Jurnalul Naţional, 2004;
-Premiul al-III-lea la Concursului naţional de Literatură Montană “Reading Mountains” organizat de către AECO România, sub egida Convenției Alpine, decembrie 2016;
-Premiul al- III-lea, sectiunea literatură pentru copii, la concursul internaţional de poezie “Contraste Culturale”, dec. 2016;
-Premiul al-III-lea la concursul naţional Credo, Lăpuşna, august 2016;
-Premiul Direcţiei pentru Cultură Mureş, la concursul naţional Credo, Lăpuşna, august 2017;
-Premiul pentru Lirismul elegiac dedicat dorului, la concursul national: Mi-s muza poeziei, organizat de Academia de poezie și proză, București, și editura Națiunea, București, martie 2018;
-Menţiune la concursul internaţional de poezie “SUB ZODIA POEZIEI”, organizat de revista Contraste Culturale, iulie 2017;
-Menţiune la Festivalul internaţional de poezie şi epigrama „ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL”, ed. a X-a, 2016-2017;
-Menţiune la Concursul internaţional de creaţie artistică -Aripi de primăvară, Târgu Mureş, mai 2016;
-Menţiune la concursul internaţional de poezie pentru copii, Timtim –Timy, 2015.
Creatii literare pe blogul personal, Serbări Şcolare, http://blogserbari.blogspot.ro/
Creatii literare internet:
http://www.revista-satul.ro/poezie/
http://educatie-outdoor.ro/2017/12/11/muntele-nu-se-repeta/
http://www.uniuneascriitorilor.ro/2017-05-30-literatur-pentru-copii-si-tineret
http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/coltul-spiritual-avea-bunica.html
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/03/25/scrisoare-pastorala-foaie-periodica-gratuita-a-parohiei-malovat-mehedinti
http://uzp.org.ro/tag/aurelia-panait/
http://m.jurnalul.ro/special-jurnalul/mos-craciun-a-ales-povesti-minunate-54239.html
http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/portalCaietele Columna_Nr_81_4_2016.
http://climate.literare.ro/arhiva/106.pdf, nr 106-2018
REVECA VLAȘIN în poezia ,,Centenar’’ închină o poezia împlinii a 100 de ani de la Marea Unire: ,,Din floarea primăverii în dalbele zăpezi,/Mirifica mea vatră, lumina ta veghez./Acum când te găteşti de Marea Sărbătoare,/Îmi fulgeră prin gând noi semne de-ntrebare://Prin ce-nălţimi sau hăuri îţi cauţi viitorul ?/Sau către ce-mpliniri, ai să-ţi îndrepţi poporul ?/Când ştim că Universul, n-ar dăinui în lume,/De nu ar fi vegheat de-o sfântă-nţelepciune.’’ În poemul ,,Aniversare (1918-2018)’’ se adresează țării ca unei mame, cântându-i sincer cântece de bucurie. ,,Să înfloreşti iubită ţară/Cum o livadă-n luna mai./Fiii tăi buni te-ndrume dară/Spre roadele ce le visai.’’
CONDURARU IOANA în cv ne spune că ,,Am văzut lumina zilei în anul, 1962-03, în Com, Fitionești, Jud. Vrancea.De mică am avut pasiunea pentru, poezie, proză, muzica și tot ce ține de frumos și creație.Lucrez în particular iar timpul liber îl dedic scrisului.
Poeziile mele au fost lansate la grupul de Radio, Vis de Taină de Mirela Adelle prin minunata ei prezentare în primăvara anului, 2017.
În 2017 am reușit să editez volumul de poezii ,, Picătură de Suflet” la Iași, editura Stef, cooedonatori-Manuela Cerasela Jerlăianu.
Prima Antologie- Parfumul clipei, octombrie 2017, coord:Lucreția Bogdan Ința, Editura Scriitorilor.
Antologia- Vise Târzii 2017, coord: Elena Buldum, Editura Dantes Press.
Antologia- Regal Poetic, 2018, coord: Marin Toma, Editura Armonii Culturale.
Antologia- Vis Împlinit, 2018, coord: Manuela Cerasela Jelaianu&Mirela Sz. Editura Stef.
Antologia-Poeți Contemporani și Prozatori în Regal Eminescian, 2018 coord: Eugenia Enescu-Gavrilescu, Editura Editgraf, unde s-au dat diplome și medalii.
Antologie de poezie, Română-Greacă, Vis de Iarnă, 2018, coord: Răchinaru Marilena, Editura Liric Graph.
Diploma cu Premiul -1- George Zamfir și Dropia de Aur, Concursul Național de Poezie, Proză, Eseu, Reportaj, Epigrama, Arte Plastice, Revista Literară ,,Dor de Dor”.
Colaborez la Revista, Amprentele Sufletului și cu alte grupuri de poezii.

Antologie: Scriitori Români și Contemporani Uniți în Cuget și Simțiri la Centenarul Marii Uniri, 2018, Editura Edigraph, coord: Eugenia Enescu-Gavrilescu.
– Revista Eternului Frumos-Eminesciana, 2018, Tehnoredactare, Mihail Cătrună.

În ,, Prea multe lacrimi’’- ,,E multă răutate-n astă lume,/Prea mult blestem pe continent,/Iubirea cum să mai respire/Prin ,,blocuri” dure de ciment!/Femei își caută speranța/Prin cimitir, de sărbători,/Că le-au rănit în treacăt viața/Și nu văd soare după nori.’’
În ,,Te-aș iubi pe tine iară’’ se adresează unei dulce flori ,,Te-aș iubi pe tine iară,/Dulce floare de pe câmp,/Dar până la primăvara,/Cine va mai fi zâmbind!/Câte păsări vor veni/Să mă-ncânte pe-nserat/Când luna va străluci,/Peste lacul minunat?’’ În vers aproape popular se adresează și iubitului ,,Te-aș iubi în primăvară,/Dragul meu din dulci visări,/Dorind clipă solitară/S-o petrecem pe sub meri.’’ În general poezia este voit naiva, plină de melancolie, regretând un trecut implacabil care s-a dus. În ,,Inocență’’- întrebări tot naive pe care un prunc i le pune mamei, descoperind viața, realitatea. ,,Mamă, de ce suspină vântul/Când la fereastră se aude?/Inocent întreabă pruncul/Privind la mama cum surâde.//,,Vezi puiule , vrea să știe/Dacă ești mai cumințel,/Să-ți aducă de pe câmpie,/Un gingaș, suav ghiocel.” În ,,Vino iar’’ își invită iubitul la valsul toamnei, plutind pe aripi de fluturi, regăsind iubirile de altă dată,,Căci toamna și-a depus arama/Pe infinitul sideral,/Clipind pe nori, seamănă bruma,/În modul tainic, magistral.’’
Costel AVRĂMESCU s-a născut la 1O iunie 1956, în satul Şesuri, comuna Măgireşti, judeţul Bacău.
După absolvirea Liceului real-umanist din oraşul Moineşti, în anul 1975, a urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” (azi, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”) din Constanţa.
Şi-a perfecţionat continuu cariera militară, absolvind cursuri de specialitate şi de învăţare a limbilor străine, în ţară şi în străinătate: Facultatea de Comandă şi Stat Major, Cursul Postuniversitar de Perfecţionare în Conducerea Marilor Unităţi Operative, Cursul Postuniversitar de Perfecționare în Conducerea Strategică, Colegiul Național de Apărare, Cursul ,,International Maritime Organization” în cadrul Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, Cursul de limba rusă la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Cursul de limba engleză în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din București, Cursul de limba franceză în Canada, alte cursuri de specialitate în țară și în străinătate.
În fructuoasa sa carieră militară activă, întinsă pe durata a 37 de ani (1975-2O12), a îndeplinit funcţii de mare răspundere în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
A îndeplinit peste 4O de misiuni în străinătate, dintre care 26 în teatrele de operaţii din Kosovo, Irak şi Afganistan.
Este autor al șase cărți și coautor la alte zece cărți cu tematică geopolitică şi militară. A publicat peste 1OO de articole şi studii de specialitate cu tematică militară în cele mai prestigioase reviste de specialitate din ţară și din Canada.
A activat ca redactor-şef la revista ,,Străjer în calea furtunilor”, magazin al Fundaţiei ,,Mareşal Alexandru Averescu”, Buzău, 2OO8-2O1O, redactor-şef la revista „Steaua Severinului” și director al cenaclului cu același nume, 2O15-2O16. Din anul 2O17, este director al revistei ,,Caligraf” care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, precum și coordonator al cenaclului cu același nume.
Opera sa literară cuprinde: douăsprezece volume de poezie (,,Dincolo de cuvinte, sufletul meu”, ,,Mare și destin”, ,,Între relativ și absolut”, ,,Revelatocrația gândului”, ,,Numărătoare inversă”, ,,Însemnări în jurnalul de bord”, ,,Autopsia timpului”, ,,Pecetea rădăcinilor”, ,,Suflete morgane”, ,,Amintiri dintr-o viață pe care n-am trăit-o”, ,,O viață de om”, ,,Anotimpuri alocromate”) un volul de aforisme (,,Fulgere de gând”), un volum de eseuri (,,Martor printre clipe”), un roman autobiografic în trei volume (,,Vârtopul”).
A obținut numeroase trofee, premii, mențiuni, diplome de merit și de excelență la concursuri și festivaluri interne și internaționale.
Are proză scurtă, fragmente de roman, editoriale, eseuri, critică literară, epigrame, poezii și aforisme publicate în diferite reviste de cultură, scrise şi virtuale, precum şi în peste 4O de antologii.
Scrie rondeluri adresate vieții, poetului, poeziei, clipei,dorului, toamnei, soarelui, lunei, ploii, văntului, speranței, visului, pe alocuri nostalgice, care cântâ natura sub diferite aspecte.În ,,Rondelul ploii’’ ,,Când lacrimile cerului își pornesc avântul,/Grațios curgând ca dintr-o cișmea cu șipot,/Convenite ploaie, unesc cerul cu pământul/Și fac să danseze rădăcinile pe-al tobei ropot.’’În ,,Rondelul lunii’’-,,În frunzarul cerului, floare virgină/Cu chip bălai și năframă regească,/De la primordiala zvâcnire de inimă,/Soarele a-nceput să te-ndrăgească.În general îmi plac metaforele și comparațiile inedite, precum ,,cascade de raze’’, ,,stropi de curcubeie’’, ,,dimineți crepusculare’’, ,,harem de muze’’ etc.
În ,,Rondelul poeziei’’ poezia e vazută ca o ,,Emoție pură-ncarnând,/În sălașuri de cuvânt,/Culege gând după gând.//Zămislită pe pământ,/Zarea lumii colindând,/În metaforic veșmânt,/Emoție pură-ncarnând.//Poetul o sloboade-n vânt,/Multe riscuri asumând/Și,-n al clepsidrei avânt,/Sensul vieții înfruntând/În metaforic veșmânt.’’
Eugen Coța-s-a născut la 21 mai 1947, în comuna Micești din județul Cluj.
Locuiește de 50 de ani în orașul Cluj-Napoca.Este poet, epigramist, pictor, grafician, redactor la mai multe reviste literare și de umor din țară.A fost redactor de Cluj la revista ”Dor de Dor” din Dor Mărunt, încă de la apariția primelor numere . A organizat alături de directorul revistei și primele concursuri ”Dor de Dor”, la Cluj-Napoca. A fost militar de carieră și a scris în acea perioadă la multe reviste de profil. Acum este cu statutul de militar în retragere.
Are numeroase apariții în antologii literare și de umor (peste 90) atât din țară cât și din alte țări . A fost redactor la ”Haz de Necaz”, ”AG pe rime”, ”Dor de Dor”. Este redactor coordinator al Antologiilor literar-artistice Napoca Nova.
A obținut peste 120 de premii la poezie, epigramă, pictură, volume de autor și grafică de carte. Este membru și membru fondator la mai multe cenacluri și asociații literare (”Filarmonia”) din Cluj–Napoca . Este membru fondator al Ligii Scriitorilor din România (LSR), membru al Uniunii Epigramiștilor din România (UER) și a fost vicepreședinte al Asociației Artiștilor Plastici din județul Cluj (AAP). A făcut parte de la înființare din Cenaclul Tineretului AAP Cluj-Napoca. Apare în volumul PERSONALITĂȚI DE PE VALEA HĂȘDĂȚII, de Valentin Vișinescu, Editura Cartea Cărții de Știință, Cluj–Napoca, 2016 .
A publicat volumele:
Dincolo de zbor (poezie), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006 .
Parodii după parodii, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014
Sonete vesele și triste Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2018
În curs de apariție;
Prin jungle amintirilor (poeme), Editura Napoca Nova 2018.
În ,,SONET LA-NTOARCEREA ACASĂ’’ privește cu nostalgie revenirea pe pământul natal. ,,Mă-ntorc acasă după ani pierduți/Prin mari cazărmi sărace și pustii… /Casa mi-e pustie, oameni-s candrii;/Cu o Carte Funciară-am fost vânduți!’’.A găsit dealurile plăngând, vecinii necunoscuti, pădurile tăiate, poetul a îmbătrânit, cucul nu mai cântă ca odinioară, revine din amintiri chipul iubitei și se întreabă ,,Unde-mi ești, tu mamă, dar tu unde , tată?’’
În ,,SONET DE TOAMNĂ’’- ,,Pe zări, trec stoluri de cocoare,/Se ofilesc prin frunze multe vise./Vino, iubito! Puține ni-s permise,/Ne plânge valul la un țărm de mare…//Cupola cerului, azi, pare-mi-se /Că doar decor de vis mai are; /Din zări pierdute ne privesc vapoare /Și Dumnezeu de-aproape, din culise. /Puține ai din lumea pământeană,/Azurul greu ne scurmă prin iubire
Când nevăzutul pune degetul pe rană. //Mă mai ucizi cu dulcea ta privire, /Te mai ucid cu câte-un vin la cană /Și-așa schimbăm tristețea-n nemurire. //Pe plaja părăsită voi grava un nume… /Parolă la destin… spre-o nouă lume !’’ Am citat acest sonet pentru că îmi place decorul toamnei, plin de tristețe, când poetul își cheamă iubita pe decorul de vis al zăreilor pierdute.
În alt sonet se vede tristețea din sufletul petului pentru maicuța plecata pe veci, apoi satul cu colțul lui de cer,acum așa de depărtat.
În vescuri clasice poetului îi e dor de copilărie, de sat, de casa părintească, de jocurile copilăriei, de popa, ,,Prin minte-mi zburdă iar copila/Ce mi-a rămas în urmă cu ani mulți…/Nu ne mai vine Dumnezeu cu mila ,/Prin amintiri , nu mai fugim desculți .’’De iubită îl despart ani lumină. ,,Poemele-mi , nestingherite-mi zboară/Pe floarea de salcâm, pe flori de tei ;/Cu micile albine se măsoară …/Tu să te bucuri nu știi , nici nu vrei …’’
CAMELIA BUZATU în ,,Plâns de țară’’vede lumea plină amar și de venin, țara e o mireasa căreia i s-a furat darul de pomanagii, adresându-se țării poeta spune ,,Inconștienți și-apatici mai mereu/Ne vindem țărișoara, zilnic, pe-un biet leu!/Ce milă mi-e de tine, țara mea!/Ce zaci în amorțire ca-ntr-o boală grea!/Căci doar morfina te mai ține-n viața,/Nu știu de mai apuci o nouă dimineață!’’
În ,,Călușul’’ face un elogiu jocului ancestral jocului atât de iubit de români. ,,Cu tămâieri de vânt pe la picioare,/Crucificând pământul negru sub opinci,/Se-adună sunetul de zurgălăi, fuioare,/Răsar de nicăieri precum din mumă prunci.//…Striviți de pinteni, bulgării încinși,
Sărută urma pașilor sălbatici,/Să-i vindece de iele, cu pelin pe prinși/Cu bâte și cu săbii, balansuri de lunatici.
Poezia ,,Pâinea pe vatră’’un elogiu adus țăranului pentru truda coacerii pîinii. ,,Se-adună-nsuspin de-adio miresme,/La poarta inimii mi-a răsărit un dor,/De pâinea vârstelor din basme,
De struguri jinduind în oală vinișor.//Pe ulicioara sufletului meu/Azi a plouat cu lacrimi de răcoare/Că-n glasul timpului, puternic, glas de zeu,/S-a copt o azimă jelindu-și grâu-n floare.//Coc pâinea și lanu-n ea cuprins,/Aromă de iertare vine din cărbuni,/Pe ea ușor s-a strecurat, prelins,/Fiorul unei raze din străbuni.’’
RODICA FERCANA- Născută în 27.10.1943, în familia gospodarilor Ioan şi Ana Ferchi din Telciu, jud. Bistrița-Năsăud, a primit la botez cu numele Rodica-Doina , când părinții erau în refugiu la Făgăraș .
Locuieşte în Bistriţa, iar spiritual şi cultural este foarte legată de Năsăud ,de Bistrița dar şi de comuna Telciu unde are obârșia tot neamul fercanilor și al cirenilor după mamă precum şi de inima Ardealului, Cluj-Napoca unde activează la Societatea Virtus Romana Rediviva .
Telciu este leagănul care mi-a cristalizat sentimentele de dragoste faţă de obârşie, dragostea faţă de neam şi credinţa lui, iubirea de neasemuitele plaiuri natale, de familie.
Năsăudul este cărămida care a stat la baza edificării profesiei de economist şi dascăl. Şcoala năsăudeană m-a propulsat spre o profesie universitară, dar mi-a creat şi cadrul asimilării unei culturi în domeniul literar, istoric, în muzică, sculptură – pictură, de întindere mai mare faţă de a altor colegi de facultate de atunci.
Bistriţa este :*creuzetul în care mereu am plămădit ceva: mi-am plămădit speranţele şi preocupările pentru instruirea adolescenţilor în profil economic, chiar şi în matematici de gimnaziu, dar şi de educare a lor;
*creuzetul în care mi-am frământat sentimentele familiale, astfel că din mâinile mele a ieşit o pâine coaptă, bine crescută (fiica orfană a soţului meu, pe care am crescut-o de la 6 ani, timp de 20 de ani);
*creuzetul în care am împletit cuvintele cu sufletul şi am scos 13 volumaşe de poezii şi proză scurtă şi care spre surprinderea şi bucuria mea totodată,4 volume cu premii naționale, 3 au fost premiate la concursuri internaţionale de literatură , iar în octombrie 2016 am fost inclusă cu două poezii în limba franceză în Revista laureaților „Comme un bouquet de quilles ” la concursul de poezie de la Saint-Etienne din Franța și cu poezii în limba engleză, distribuite de către Consorțiul Cultural din Seul; la fel cu poezii în limba germană de către Biblioteca din Leipzig și cu 50 de poezii în limba italiană, anul acesta de către Asociația Culturală Româno-Italiană din Roma, editare în 500 exemplare,sponsorizate de Asociație din care 50 am primit eu (Cern amintirile)
Rodica Fercana este membră a Asociaţiei „ASTRAˮ Năsăud și a Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud și a Societății literare Conexiuni –Bistrița (2016) .Este membră a Clubului pentru Neam și Țară de la Cercul Militar Bistrița.
Scrie o poezie plină de vise în care dragostea este mereu prezentă, nostalgică pentru timpul trecut în zadar. În ,,PĂRUL TĂU URZIT CU SOARE’’-,,Părul tău/Urzit cu soare/Se desface-n plete/Fluturând în vânt,//Iar dorul meu/Călător pe aripile/Unui gând ce-ţi dete/Întâlnire pe pământ,//Te-a căutat/ Prin negura de vremi/ Şi prin norul de ploaie/Agăţat de ceruri;/Te-a adus /Din peregrinări/Sub raze de soare/Să-ţi fie alături.’’
În ,,ARIPI FRÂNTE’’ ,,Știu cum valsam odată/Și-mi luai sărut ca plată./ Cum pașii noștri se-mpleteau/ În cuiburi de rouă și ne-mbătau/Mirozne de la teii înfloriți/Pe margine de drum, înșiruiți./ Vroiam să-nmugureze în noi destinul/ Prin brazda de suflet croindu-și drumul.
Vroiam în zbor să ne-avântăm/Cu dor în doi să înaintăm./ Dar vraja ce-a fost s-a terminat/ Când aripi frânte destinul mi-a lăsat/ Și m-am trezit într-o grădină de singurătate/Să duc valiza grea a vieții,mai departe.’’
ISTRATE MIRCEA DORIN
Preşedintele filialei Mureş a L.S.R.

Născut : 17.04.1945 Adămuş jud. Mureş
Studii: Liceul:Târnăveni, Fac.Istorie-Geografie
Profesor şi mai apoi director la Şc.Generală Băgaciu, jud. Mureş.
Director : Muzeul Orăşenesc Târnăveni
Restaurator : Muzeul Judetean Mureş.
Ofiţer superior : Serviciul Român de Informaţii. Pensionat-2ooo
Domiciliul: Tg.Mures; str.Enescu Nr.2 Ap.14. tel.0365802817 , 0757055801
Adresă e.mail: mircead.istrate@yahoo.ro
Are o bogată activitate literară pe care o puteți vedea în cv de la pagina lui.

ACTIVITATE LITERARĂ

Octombrie 2006 prima poezie. Apariţia ei în cotidianul mureşean ‚’’Cuvântul Liber’’

Anul 2007
– DIPLOMA DE SUFLET –Concursul Naţional de Poezie’’Dor de

[Mesaj trunchiat] Afișează tot mesajul

Fii primul care lasă un comentariu!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.