LUCIA PĂTRAŞCU (Brăila)*scriitoare,poetă,lector de carte*

DATE PERSONALE:

– Nume, prenume: LUCIA PĂTRAŞCU
– Locul şi data naşterii: 10 septembrie 1941, Mun. Brăila, judeţul Brăila
– Studii: Liceul de fete Nr. 1, Brăila. (astăzi, Gh. Murgoci)
– Telefon: 0727 846 918
– E-mail: luciapatrascu70@yahoo.com

VOLUME TIPĂRITE:

Poezie:

2008. „Cunună la nunta de aur”, versuri, 250 p., Ed. Olimpiada, Brăila, (debut editorial).
2009. „Cu anotimpurile în viaţă”, versuri, 230 p., Ed. Olimpiada, Brăila.
2011. „Rugă”, poezie religioasă, 100 p., Ed. Olimpiada, Brăila.
2012. ”Fluturi de iubire” , versuri, 150p., Brăila.
2013. „Brăila- poveste de dor”, versuri, 142 p., Ed. Opinia, Brăila.
2014. „Pe plai de baladă”, versuri, 80 p., Ed. Lucas, Brăila.
2015. „Poeme îmblânzite; Poemas domados”,versuri, 180 p., Ed. Lucas, Brăila.
2016. „In memoriam – # Colectiv”, versuri, 75 p., Ed. Lucas, Brăila.
2017. „Străluce clipa”, versuri, Ed. Pim Iaşi, 146 p., Universul Prieteniei.
2017. „Catrene pe r(â)zătoare” versuri umoristice, 180 p., Ed. Lucas, Brăila.

Proză:

2011 „Evantaiul albastru” proză, 262 p., Ed. Danubius, Brăila.
2014 „Darul”, proză scurtă, 176 p., Ed. Lucas, Brăila.
2016 „Întâlnirea cu o carte”, recenzii, 230 p., Ed. Lucas, Brăila.
2016 „Jocul mirărilor” roman, 330 p., Ed Lucas, Brăila.

Literatură pentru copii:

2009. „Zoo- alfabet”, versuri pentru copii, 152 p., Ed. Olimpiada, Brăila.
2012. „Roade timpurii pentru voi, copii!”, versuri , 96 p., Brăila.
2013. „Teatru scurt pentru copii”, scenete în versuri, 106 p., Ed. Olimpiada, Brăila.
2013. „Zoo-Adivinanzas; Zoo-ghicitori”, versuri, 170 p., ediţie bilingvă, Ed. Lucas, Brăila..

PARTICIPĂRI:

* În ANTOLOGII:

– În Antologia colectivă de creaţie literară „Lirica primăverii” editată de ASPRA Galaţi,
mai 2013, pag.174-185.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „ Reverenţa cuvintelor” editată de ASPRA
Galaţi, noiembrie 2013, pag. 171-178.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Lira de foc”, editată de ASPRA, Galaţi, mai
2014, pag. 138-146.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Revanşa cuvintelor”, editată de ASPRA
Galaţi, noiembrie 2014, pag. 194-206.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Primvara metaforelor”, editată de ASPRA,
Galaţi, mai 2015, pag. 209-223.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Eternitatea unei emoţii”, editată de ASPRA,
Galaţi, noiembrie 2015, pag. 209-222.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Constelaţia metaforei”, editată de ASPRA,
Galaţi, mai 2016, pag. 196-209.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Catapeteasma cuvintelor line”, editată de
ASPRA, Galaţi, noiembrie 2016, pag. 189-199.
– În Antologia colectivă de creaţie literară „Raiul cuvintelor”, editată de
ASPRA, Galaţi, mai 2017, pag. 174-190.

– În Antologia lirică Balcanica 8 „Poeţi rămâni şi sloveni” Editura Proilavia, Brăila 2014,
pag. 163-178, cu Diplomă de participare la Festivalul Poeţilor din Balcani.
– În Antologia lirică Balcanica 9 „Poeţi rămâni şi croaţi” Editura Proilavia, Brăila 2015,
pag. 177-189, cu Diplomă de participare la Festivalul Poeţilor din Balcani.
– În Antologia lirică Balcanica 10 „Poeţi români şi turci”, Editura Proilavia, Brăila 2016,
pag. 231-244, cu Diplomă de participare la Festivalul Poeţilor din Balcani.
– În Antologia lirică „Poeţii în cetate”, Editura Proilavia, Brăila, 2015, pag.81-82.
– În „Antologia lirică brăileană”, Colecţia Cărţile Chirei, Universul Prieteniei, Editura Pim,
Iaşi, 2016, pag. 337-346 şi citări cu referinţe critice despre alţi scriitori, pag. 200, 240, 250,
290, 392, 402.
– În „Editorialul brăilean 1995-2012”, Editura Proilavia, Brăila 2013, pag. 221, 247,
345, 395.

* În DICŢIONARE:

– În „Dictionarul scriitorilor brăileni” Editura Proilavia 2010
– În „Dicţionarul scriitorilor români de astăzi”, Editura Porţile Orientului, – Iaşi (Boris
Crăciun şi Daniela Crăciun Costin) p. 2011.

* În VOLUMELE altor autori:

– În volumul „La început a fost Islazul” de Ioan Munteanu, editura Ex libris, Brăila, 2011
pagina 398-400, sub titlul „Negustorie”, fragment din volumul „Evantaiul albastru” 2011.
– În volumul „Ani de liceu” de Gh. Gorincu, Editura Danubius, Brăila, 2013, pagina 136-
146, sub titlul Ani de liceu, aprilie 2013.
– În volumul „Ani de liceu” de Gh. Gorincu, Editura Danubius, Brăila, 2013, sub titlul
Despre autor (Gh. Gorincu) – Coperta IV, aprilie 2013.
– În volumul „Istorie trăită şi comentată în imagini şi date cronologice de-a lungul
timpului” de Gh. Gorincu, Editura Lucas, Brăila, 2014, pagina 228-230, sub titlul
„Scormonitorii-Gh. Gorincu”.
– În volumul „O samă … de scriitori” de Dumitru Anghel, Editura Istros, Muzeul Brăilei,
Brăila, 2014, pag. 164-166, despre volumul Evantaiul albastru, Lucia Pătraşcu, Editura
Olimpiada, Brăila 2011.
– În volumul „Personalităţi în formare” de Gh. Gorincu, Editura Lucas, Brăila, 2015, pag.
441- 442, sub titlul Relaţia tânăr-viaţă.
– În volumul de versuri „Armonii brumate” de Georgeta Oană-Muscă, Prefaţa volumului.
– În volumul de versuri „Fior decadent” de Alexandru Halupa, Prefaţa volumului.
– În volumul „Cronicile Pricopsitului” de Jenică Chiriac, Brăila 2016, pag.24-26
– În volumul „Sfere de vis” de Valentina Balaban, Brăila 2016, pag.90 şi 99-114
– În volumul „Versuri îmPăunate” de Păun Condruţ, Brăila, 2916, pag. 88 şi 90.
– În volumul „Note de lector” de Dumitru Anghel, Brăila, 2017, pag.133-136.
– În volumul „Fabule-poveţe cu multe feţe” de Alexandru Ene, Prefaţa volumului.

* În PUBLICAŢII cu texte proprii sau note de lectură-recenzii asupra volumelor altor scriitori:

Revista de Cultură „Cronica”, Iaşi
Revista de Cultură, Civilizaţie şi Atitudine „Oglinda Literară” , Focşani
Revista de Cultură şi Artă „Boem@”, Galaţi
Revista de Cultură „Saeculum” Focşani.
Revista de Cultură „Constelaţii diamantine”, Craiova.
Revista de Cultură „Ecouri Dunărene”, Turnu Măgurele
Revistă de Cultură şi Informaţie „Semne de carte”, Brăila
Revista de Cultură şi Atitudine prin Cultură „Zeit”, Brăila
Revista de Cultură Universală „Nomen Artis”, Rm. Vâlcea.
Revista Lunară de Literatură şi Artă „Acoloada”, Satu Mare.
Revista Literară „Cronograf”, SatuMare.
Revista Literară „Basarabia literară”, Chişinău.
Revista Literară „Axis libri”, Galaţi.
Revista Literară „Dunărea de Jos”, Galaţi.
Revista Literară „Caietele Columna”, Tg. Jiu.
Revista Literară „Antares”, Galaţi.
Revista Literară „Litera 13”, Siliştea-Brăila.
Revista Literară „Semănătorul”, Tismana.
Revista Literară „StarPress”, Rm. Vâlcea.
Revista Literară „Vatra veche”, Tg. Mureş.
Revista Literară „Singur”, Târgovişte.
Revista Literară on-line „Scrie liber”, Iaşi.
Revista de creaţie literară şi cultural artistică „Confluenţe literare”, Bucureşti.
Revista independentă de informaţie socio-politică şi culturală, Clipa.com, SUA
Revista de Umor „Scârţ!”, editată de Societatea literar-umoristică Academia Liberă Veche Păstorel- Iaşi
Portalul „Literatura Copii”, Bucureşti
Bibliografia selectivă „Literatura română” 2005-2013, Biblioteca Judeţeană Gh. Asachi Iaşi, poziţia 1607 şi 1608.

Ziarul „Jurnalul Bucureştiului”, Bucureşti.
Ziarul on-line „Infoest” Siliştea-Brăila.
Ziarul on-line „Viaţa liberă”, Galaţi.
Ziarul „Actualitatea” Brăila.
Ziarul „Gorjanul”, Tg. Jiu.
Ziarul „Obiectiv” Brăila

Blogul Cenaclului Literar on-line „Noduri şi Semne”.
Blogul Cenaclului Literar on-line „Sunetul muzicii”.
Blogul literar „Negru pe alb”.
Blogul „România mereu Absentă” .
Blogul „Opera scrisă”.
Blogul „Cărţi recomandate”.
Blogul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Clubul de scriere literar-artistică „Cronopedia”.

ALTE PARTICIPĂRI:

* COLABORĂRI:

– Colaborator al Revista de Cultură şi Artă „Boem@”, Galaţi
– Colaborator al Revistei literare on-line „Scrie liber”- Iaşi.
– Colaborator al Revistei literare manifest „Litera 13” Siliştea- Brăila.
– Redactor la Revista de Cultură şi Atitudine Zeit, Brăila

– La Tv N24 PLUS într-o emisiune despre profesorul Gh. Gorincu, mai 2014.

* PREZENTATOR de CARTE:

– Prezentare de carte cu prilejul Lansării de carte din 16 decembrie 2014, Brăila, Biblioteca
Judeţeană „Panaiti Istrati”, împreună cu Magdalena Iugulescu, Dumitru Anghel şi Sterian
Vicol, pentru volumul de versuri „Spaţiu răsturnat” de Vasile Mandric.
– Prezentare de carte cu prilejul Lansării de carte din 6 martie 2015, Brăila, Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati”, Brăila, împreună cu Violeta Craiu şi Dumitru Anghel, pentru
volumul de versuri „Pe-o clipocire” de Valentina Balaban.
– Prezentare de carte cu prilejul Lansării de carte din 18 septembrie 2015, Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, în cadrul „Festivalului poeţilor din Balcani”, ediţia a 9-a,
împreună cu Mihai Vintilă, pentru volumul „Fior decadent” de Alexandru Halupa.
– Prezentare de carte cu prilejul Lansării de carte din 24 septembrie 2016, Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati”, Brăila, în cadrul „Festivalului poeţilor din Balcani”, ediţia a 10-
a, pentru volumul „Sfere de vis” de Valentina Balaban.
– Participare şi comentariu la Biblioteca „V. A. Urechia” , Galaţi, la Salonul literar „Axis
libri”, cu prilejul lansării de carte pentru volumul „Armonii brumate” de Georgeta Oană-
Muscă, aprilie 2016.
– Participare şi comentariu la Biblioteca „V. A. Urechia” , Galaţi, la Salonul literar „Axis
libri”, cu prilejul lansării de carte pentru volumul „Sfere de vis” de Valentia Balaban, 13
octombrie 2016.
– Prezentare de carte cu prilejul Lansării de carte din 9 decembrie 2016, Biblioteca Judeţeană
„Panait Istrati”, Brăila, împreună cu Dumitru Anghel pentru volumul „Cum scăpăm de
DNA” de Mihai Dinu.
– Prezentator al evenimentului cultural „Dialoguri lirice la Dunăre – poezie şi proză – scriitori tulceni”, alături de Violeta Craiu, Brăila, mai 2017.

* LANSĂRI DE CARTE – creaţii proprii – pentru volumele:

– „Evantaiul albastru” şi „Rugă”, octombrie 2011; la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”
din Brăila;
– „Brăila – poveste de dor”, octombrie 2013; la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din
Brăila;
– „Darul” – Festivalul Internaţional de Carte, Galaţi, 2016;
– „Întâlnire cu o carte” – Festivalul Internaţional de Carte, Galaţi, 2016;
– „În memoriam…#Colectiv”-2016, la Biblioteca „V. A. Urechia” , Galaţi, la Salonul literar
„Axis libri”, cu Diplomă de excelenţă.
– „Jocul Mirărilor” – 2016. la Biblioteca „V. A. Urechia” , Galaţi, la Salonul literar „Axis
libri”, cu Diplomă de excelenţă., 2016
– „Străluce clipa”- 2017 la Festivalul Internaţional de Carte, Iaşi

* MINIRECITALURI de POEZIE la:

– Întâlnirea Lansării de carte Antologie lirică ASPRA, Galaţi, noiembrie 2015;
– în cadrul Festivalului Poeţilor din Balcani , Brăila, din anii 2014, 2015 şi 2016;
– Ziua Eminescu, iunie 2015 Galaţi; iunie 2014, ianuarie 2015, ianuarie 2016, Brăila;
– „Comemorarea Hortemsia Papadat Bengescu” Iveşti, 2016;
– diferite activităţi culturale în cadrul Cercului Militar – Brăila;
– şedinţele Cenaclului Literar „Panait Istrati” Brăila;
– şedinţele Cenaclului Literar „Casa speranţei” Brăila.

* PREFAŢATOR de CARTE pentru:

– Volumul de versuri „Armonii brumate” de Georgeta Oană-Muscă.
– Volumul de versuri „Fior decadent” de Alexandru Halupa.
– Volumul de versuri „Fabule – poveţe cu multe feţe” de Alexandru Ene.

* Comentator la volumele unor scriitori contemporani cu texte publicate în diferite reviste literare sub titlul „Părere de cititor” şi „Note de lectură”, adunate apoi în volumul „Întâlnire cu o carte” 2016 (35 de autori, 55 titluri de carte).

*Comentator la vernisajul unor expoziţii de pictură semnate de Anca Ciutacu:

– „Ferestre către Dumnezeu”, aprilie 2015, Brăila.
– „Iarna ca un mozaic”, decembrie, 2015, Brăila.
– „De ziua ta”, martie, 2016, Brăila.
– „Icoane şi surprize de Paşti”, aprilie 2016, Brăila
– „Un vis asumat” aprilie 2016, Brăila

* Cenacluri şi societăţi literare:

– Membru al Cenaclului Literar „Panait Istrati” Brăila.
– Membru al Cenaclului Literar „Casa speranţei – Ana Aslan” Brăila.
– Membru al Cenaclului Literar „Noduri şi Semne” Galaţi.
– Membru al Cenaclului Literar „Sunetul muzicii” Alba.
– Membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi.

REFERINŢE CRITICE asupra lucrărilor scriitoarei au fost publicate în revistele de specialitate sau ca Prefaţă pentru diferite volume de către personalităţi ale literaturii române contemporane: Dumitru Anghel, Brăila, profesor, scriitor, critic literar şi muzical, membru USR; Constantin Gherghinoiu, Brăila, profesor, scriitor, membru USR; Petre Rău, Galaţi, scriitor, membru USR, directorul revistei literare Boem@, preşedintele ASPRA; Viorel Chiurtu, Brăila, ziarist, scriitor, membru al UZPR; Adelina Pop, Brăila, scriitoare; Ioan Toderiţă, Galaţi, profesor, scriitor, membru USR; Gheorghe Andrei Neagu, Focşani, scriitor, membru USR, directorul revistei literare Oglinda literară; Ion Gociu, Tg. Jiu, col. (r), scriitor; Jenică Chiriac, Brăila, profesor, scriitor; Mihai Vintilă, Brăila, poet, publicist, Ghiţă Nazare, Galaţi, profesor, scriitor, publicist, Rodica Rodean, Iaşi, publicist; Alexandru Hanganu, Brăila, epigramist. etc…Textele au fost găzduite de revistele literare: Oglinda Literară; Boem@”; Semănătorul; Vatra veche; Caietele Columna; Gorjanul; Brăila Chirei; Armonii culturale; Zeit; Revista nouă; Litera 13; …

NOTE despre autoare (selectiv):

„Scriitoarea Lucia Pătraşcu are o carte de vizită şi un curriculum vitae cultural – artistic de invidiat, cu o arie largă de creator pe cel puţin două paliere de gen literar, liric şi epic, cu variaţiuni stilistice de la debutul său editorial din 2008. Este autoare a şapte volume de versuri, patru cărţi de proză şi alte patru cărţi de literatură pentru copii, cu versuri pliate tematic pe atmosfera fericită a vârstei acestora şi teatru scurt din repertoriul dramaturgiei infantile. Şi-a exersat condeiul literar într-o publicistică de-o manieră rafinat-diversificată, cu infinite nuanţe stilistice, glisate pe o cadenţă somptuoasă şi o romantică delectare artistică în publicaţii literare din ţară şi din Republica Moldova”. (Dumitru Anghel-Brăila) ??
“ O critică originală, cu reliefuri simbolice, uşor spectaculoase, ca într-un menuet dintr-o sală de bal vieneză, salvate de o contextualitate, încadrată istoric, social şi din perspectiva potenţialului artistic al autorilor recenzaţi, ceea ce conferă demersului critic calitatea, însuşirea de a fi mărturii.” (Dumitru Anghel, Brăila pentru volumul Întâlnire cu o carte).
„Lucia Pătraşcu, un condeier nestatornic, capricios şi talentat, în sensul cel mai galant şi cinstit al cuvântului! Nota definitorie a scriitoarei Lucia Pătraşcu în toate cărţile sale, poezie, proză şi, mai nou, literatură pentru copii, este stilul. Autoarea îşi expune propria linie melodică în materie de proză în avans, modernă şi neconvenţională, fără să bănuiască, fără să ştie că în felul acesta face…literatură”. (Dumitru Anghel, Brăila)
“Nota definitorie a scriitoarei Lucia Pătraşcu în toate cărţile sale, poezie, proză şi, mai nou, literatură pentru copii, este stilul. Este atât de originală şi îndrăzneaţă formula stilistică a doamnei Lucia Pătraşcu, în proza scurtă, mai ales, prin situarea sa la graniţa fragilă dintre curaj calculat şi risc nonşalant, încât doar opţiunea, ezitantă şi aceasta a cititorului îi hotărăşte adeziunea sau rezerva”. (Dumitru Anghel, Brăila).
„Volumul de proză scurtă, „Darul” semnat de scriitoarea Lucia Pătraşcu, este marcat stilistic de un tip de umor sănătos, rezultat dintr-o componentă cu totul originală pentru genul epic cult: oralitatea….Alte particularităţi stilistice: finalul imprevizibil, arta portretului literar, în maniera spectaculoasă a unor… Caractere á la Bruyère de secol XXI, tehnica amănuntului, a detaliilor, în maniera clasică balzaciană…Cartea prozatoarei Lucia Pătraşcu, se recompune ideatic ca o adiere de gânduri bune şi de împlinire sufletească, pe un diapazon de LA optimist, cu intenţia declarată de a accepta că „ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus”, dar şi că destinul şi-l mai face singur şi omul numai dacă a înţeles de mic să pună mâna pe carte şi, mai mare, să muncească, fără să fie nevoit, umilitor, să întindă mâna…. Doamna Lucia Pătraşcu are o anume preferinţă pentru portret, pentru portretul literar, în care culoarea din arta plastică este înlocuită cu nuanţele unei limbi române literare trecută prin filtrul metaforei de efect sentimental, punctat de „vorbele în doi peri”, de bemoli vocali la limita de sus a sensibilităţii abia stăpânită şi de o sfătoşenie din arealul oral românesc, neatins de „barbarismele” contemporane, furate cu ifose şi importanţă din limba engleză.” (Dumitru Anghel, Brăila pentru volumul Darul)
„Consideraţi-o şi pe doamna Lucia Pătraşcu ca demnă şi meritorie fiică a Brăilei, deoarece convinge în acest sens chiar din titlul cărţii sale, „Evantaiul albastru”, lansată în această seară, premieră absolută, o dublă metaforă”. (Dumitru Anghe, Brăila, 2013 pentru volumul Evantaiol albastru)

„Scriitoarea poetă, prozatoare şi critic literar Lucia Pătraşcu scrie în cartea sa despre Brăila şi despre brăileni, nota definitorie a mai tuturor celor care evocă locurile şi oamenii oraşului de la mal de Dunăre. Dacă-i veţi citi pe Panait Istrati, pe Mihail Sebastian sau Fănuş Neagu, veţi vedea cât de cald, de patetic şi de nostalgic se poate scrie despre Brăila, tărâm de legendă, de mituri şi de istorie mândră. Ibraila a avut întotdeauna virtuţi de amantă pătimaşă, iar cine s-a îndrăgostit de ea i-a pus la picioare ofranda dragostei.” (Dumitru Anghel, Brăila)
„Lucia Pătraşcu îşi pune viaţa pe tavă, servind-o cititorilor cu generozitate, drept un exemplu ca atâtea altele, cu bune şi cu mai puţin bune, cu întâmplări vesele şi triste, făcând-o cu har, cu voluptate, aducând trecutul în prezent şi oferind un semnal pentru viitor.(…) Povestindu-şi anii vieţii, într-un stil cursiv, atrăgător, antrenant, Lucia Pătraşcu întreabă, răspunde, meditează, se bucură, este fricită, se întristează, suferă, având convingerea că aşa-i viaţa, că omul este sub vremuri.(…) Cartea Luciei Pătraşcu, scrisă cu sufletul pentru suflet, se citeşte uşor, poate fi un reper pentru cceea ce am fost, ce suntem şi, mai ales, ce am dori să fim. Şi prin această carte, brăilenii îşi pot cunoaşte trecutul, îl pot sărbători, îl pot transforma în prezent şi în viitor”.(Ghiţă Nazare, Galaţi, 2017, pentru volumul Evantaiul albastru)

„Volumul „Pe plai de baladă” semnat Lucia Pătraşcu, este, fără îndoială, inedit în peisajul liricii contemporane. Lucia Pătraşcu face un pas către restaurare şi îşi alege pentru demersul său, modelul cultural iniţial: creaţia populară. .Autoarea conservă matricea poetică poporană, manifestând incontestabile abilităţi prozodice, dar şi o propensiune către retorica descriptivă, către oralitate, particularităţi ale literaturii populare.” (Adelina Pop, Brăila pentru volumul Pe plai de baladă)
„Am început să îndrăgesc oraşul de pe malul Dunării, citind acest volum de versuri (Brăila-poveste de dor) învelit cu simpatia prefaţatorului Dumitru Anghel. Citiţi cu riscul de a vă îndrăgosti la fel”. (Gh. Andrei Neagu, Focşani – Revista Oglinda literară, Nr 146 februarie 2014 pe coperta IV pentru volumul Brăila – poveste de dor).
„Excelentă alcătuire a autoarei, care este conştientă că trebuie să lase în carnea timpului amprente spirituale ce i-au însoţit existenţa. Volumul (Întâlnire cu o carte) înnobilează aerul cetăţii la vreme de bejenie, în căutarea unei lumi mai bune şi prin pana autorilor recenzaţi.” (Gh. Andrei Neagu, Focşani – Revista Oglinda literară, Nr 173 mai 2016 pe coperta IV pentru volumul Întâlnire cu o carte).
„Abordarea acestui gen extrem de dificil care este literatura pentru copii nu creează aparent nicio dificultate autoarei. Parcă dintotdeauna aceasta a scris despre copii şi pentru copii. Dar a scrie teatru pentru copii este cu totul altceva. Teatrul pentru copii solicită o vervă ludică, stăpânirea mişcării personajelor în spaţiul dramatic, relaxare în abordarea mişcării scenice, prezenţă de spirit, ştiinţa de a introduce personajele în scenă, capacitatea de a reda psihologia personajelor, ştiinţa succesiunii scenelor pentru a crea impresia de veridicitate. Lucruri pe care Lucia Pătraşcu le are din plin”. (Constantin Gherghinoiu, Brăila pentru volumul Teatru scurt pentru copii)
„Tot ce se reţine din literatura scriitoarei Lucia Pătraşcu este sentimentul de curăţenie, de trăire autentică şi sinceră, de inocenţă…Cred că adevărata vocaţie a Luciei Pătraşcu este proza. Din trei motive. În primul rând avem de-a face cu o pătrundere psihologică de fineţe, cu care analizează gesturi aparent nesemnificative. Apoi, este vorba de duioşia cu care evocă locuri cunoscute de generaţia sa. Şi nu în ultimul rând, este vorba de faptul că efluviile sentimentale poetice nu înăbuşe finalul. Evită să poetizeze la nesfârşit, iar proza nu este obositoare”. (Constantin Gherghinoiu, Brăila, 2011, pentru volumul Evantaiul albastru)
„Dacă am face legătura cu zone de poezie pură care nu s-au mai întâlnit în literatura română, meritul dnei Lucia Pătraşcu este faptul că versurile sale conservă un timp tangibil, timpul sentimental al Brăilei, pentru că poeta adună cioburi de amintiri din evantaiul brăilean.(…)
Ţesătura imaginilor este impresionantă, iar acestea s-au născut din prea plinul sensibilitaţii şi memoriei afective a autoarei. O ajută să uite de trecerea anilor.(…)
Volumul este o invitaţie la iubirea Brăilei prin cunoştere plastică.” (Ioan Munteanu, Brăila pentru volumul Brăila-poveste de dor)
„Cartea Poeme îmblânzite, scrisă de poeta Pătraşcu Lucia, se aşterne, precum aripa unei păsări visătoare în văzduh, se risipeşte între genuri, între specii şi tendinţe literare. Fără a stărui-renunţa asupra surprinderii inefabilului scriitoarea subiectivează efemerul stărilor afective, celebrează omul concret- real-cotidian… Oralitatea susţine biografia sentimentelor, tot ca o inerţie a unei „vorbiri poetice”, iar discursul său esenţializează „vorbirea”… (Ioan Toderiţă, Galaţi??an pentru volumul Poeme îmblânzite-poemas domados)
„Stilul, perfecţiunea, candoarea, judecăţile poetice, de care poeta este mereu legată sufleteşte, dăruitoare de sensibilitate şi expresie…Foarte bine conectat la întâmplările anterioare. Frazele sunt(…)bine concentrate pe ideile vieţii trăite, pe episoadele ei dramatice, existenţiale. Aşa cum aţi reuşit, ca loc geometric al simbolurilor semantice. cu drag, Ioan Toderiţă.” (Ioan Toderiţă, Galaţi, pentru volumul Jocul mirărilor)
„Cartea sustine noi conotaţii pe suportul unor denotaţii impuse de autorul anonim si conştiinţa colectivă culturală actuală. Şi “cursul” acesteia este inerţial, potrivnic oprimării ori susţinerii reformatoare. Cartea dumneavoastră respectă firul previzibil al poveştii şi de aceea apreciez nota personală impusă. Are meritul călătoriei în profunzimea simplităţii formei literare a Mioriţei, repet, sprijinindu-i paradigmatic noi interpretări. Felicitări.”(Ioan Toderiţă, Galaţi, pentru volumul Pe plai de baladă)
„Jocul mirărilor, carte scrisă pe o ,,revelaţie a unei trăiri tainice”. Iconic-biografică. Din sursă-materie psihică, reprodusă figurativ. Între realitate şi ficţiune neexistând bariere. Fractalitatea temelor-întâmplare legându-se într-un fluid ,,sentimentalism înduioşător”, într-un ,,bocet al amintirii omului iubit”. Din care lacrima cuvântului scris îşi hrăneşte taumaturgia reînvierii ,,timpului pierdut”.(…)Şaisprezece cărţi scrise de Lucia Pătraşcu. Scriitoare prodigioasă a literaturii brăilene, care reliefează stilul clasic ce poate fi oricând un ,,beneficium alicui dare” (a face bine cuiva), dincolo de individualitatea titanică a ne-mirării. .”(Ioan Toderiţă , Galaţi, pentru volumul Jocul mirărilor)
„Încă de la volumul de debut „Cunună la Nunta de Aur”, întâlnirea cu versurile poetei Lucia Pătraşcu îţi lasă impresia că le-ai trăit, le-ai mai auzit cândva şoptite de adierea vântului, de spuma valurilor în aerul răcoros al dimineţii, în picăturile de rouă sau de ploaie, în mângâierea ninsorilor.(…) În acest al doilea volum al său „Cu anotimpurile-n viaţă” sensibilitatea poetei nu se dezminte. Cu duioşie face un adevărat periplu prin timpuri şi anotimpuri. (…) O poetă care şi-a trecut graiul prin inima sa, încărcându-l cu răbdare, înţelepciune şi admiraţie pentru frumuseţea şi adevărul pe care le oferă cu generozitate semenilor săi”.(Viorel Chiurtu, Brăila pentru volumul Cu anotimpurile în viaţă)
.
„Oricine ai fi, ca lector te simţi şi te vezi în mijlocul acţiunii, participi în mod serios la desfăşurarea evenimentului. Imaginaţia îţi este excitată şi personal eşti prezent în fapte. Totul este marcant. Inserată într-un mod foarte cursiv, scrierea te atrage. Când începi orice povestire din această carte, o parcurgi pe nesimţite şi eşti nemulţumit că s-a terminat aşa de repede. În unele rămâi surprins ca şi când, cu adevărat, ai fost martor la cele petrecute, descrise cu mult realism de autoare.
În încheiere doresc să o felicit pe autoarea acestui volum de proză scurtă pentru valoarea literară şi educativă. Şi o asigur că, oricui îi pică în mână cartea şi o răsfoieşte, o citeşte ca şi mine, cu sufletul la gură!” (Ion C. Gociu, Tg.Jiu, pentru volumul Darul)
“Remarcabilă prin ton, proza sa atinge cote nebănuite de virtuozitate artistică. În prezenta culegere ne prezintă două texte diferite. Primul intitulat “Curcubeu” este de fapt un fragment dintr-un roman în pregătire “Jocul mirărilor”. În scurta naraţiune luăm contact cu povestea unei tinere suferinde, aflată pe patul unui spital, o perioadă zăcând chiar în comă, tânără căutată de iubitul ei George, care, până la urmă o va găşi şi o va veghea o vreme în spaţiul claustrophobic al spitalului, după care, simţind o oarecare ameliorare a stării ei, o va “fura” şi o va duce acasă, dând senzaţia unei răpiri romantice. (…)
Naraţiunea propriu-zisă, ca şi vocea personajelor alături de efortul nostru banal de a le înţelege gesturile şi a le surprinde intimitatea gândurilor, iată doar câteva din calităţile inoculate în proza sa artistică, atuuri ale compoziţiei care reuşesc să ne dovedească deosebitul har în arta povestirii al Luciei Pătraşcu. Discursul său evaluează convieţuirea umană sub diferitele ei aspecte, răstălmăcind uneori aparenţele, pentru a descifra sensuri şi ascunzişuri de gânduri, toate la un loc dând măsura vizibilă a seriozităţii şi profunzimii scrisului său”. (Petre Rău- Galaţi, mai, 2015 , pentru volumul Jocul mirărilor)
„Lucia Pătraşcu vine să ne convingă încă o dată de măsura talentului său în arta epică. Lelia, un personaj ce pare a se contura foarte bine (…) ne este prezentată în plină volubilitate, aflată în faţa unei bucurii incomensurabile atunci când întâmpină prima zăpadă alături de partenerul ei. Grijile vieţii o vor duce pesemne şi sub aspectul duios al melancoliilor de tot felul, chiar sub cel al dezamăgirilor, noi însă, ne vom mărgini cu siguranţă la satisfacţia contactului pe care îl vom avea cu o naraţiune despre viaţă, una bine scrisă, ba chiar captivantă”. (Petre Rău, Galaţi, noiembrie, 2015, pentru volumul Jocul mirărilor )

“Poezia Luciei Pătraşcu poartă în ea un profound parfum de limbă şi construcţie literară. Bine structurată prozodic, ea nu scapă deloc prilejul de a ne induce senzaţia unui seducător lirism de sorginte romantică: “Mai vino, amintire, din clipa ta fugară / fă-mi un cortegiu tainic de fluturi şi cocoară.”
Chiar dacă păstrează şi ea acelaşi iz pătrunzător de autentică melancolie, proza Luciei Pătraşcu întruchipată în această culegere sub numele “La Tecuci…”, în fapt un fragment din romanul “Evantaiul albastru”, este, după părerea mea, mult mai viguroasă şi mai atrăgătoare, Manifestând o oarecare pedanterie a detaliului, atentă până şi la cele mai minuţioase date, fie ele şi istorice, avem de-a face cu o proză bine scrisă, care captivează şi satisface pe deplin gustul lecturii.” (Petre Rău, Galaţi, mai, 2016 )

“Oraşul meu se intitulează textul în proză pe care ni-l prezintă cunpscuta scriitoare Lucia Pătraşcu.Un eseu despre oraşul natal, oraşul Brăila, în care trăieşte de o viaţă autoarea. Un eseu înţesat cu puncte de suspensie, de parcă intenţia autoarei a fost aceea de a-i lăsa cititorului privilegiul să-i sfârşească gândurile. Dar pe autoare o cunoaştem bine din proza ei de ficţiune, plină de romantism şi substanţă lirică, cu parfum autentic, adevărate parabole ale destinelor şi trudelor umane.” (Petre Rău, Galaţi, noiembrie, 2016)

“Licia Pătraşcu ne îmbogăţeşte colecţia cu un preţios grupaj de poezii, în marea lor majoritate în vers clasic, bine strunite prosodic, care demonstrează talentul de netăgăduit al autoarei în arta versificaţiei. (…) Tematica este una bogată şi ea, seductivă şi agreabilă. Prin ea sunt presărate inclusive doruri patriotice, cum de pildă întâlnimîntr-un minunat cântec dedicat Basarabiei(…). Cu un vers adesea puternic metaforizat, într-o compoziţie simplă, dar seducătoare, autoarea atinge duios esenţa poetică. (…) Fragmentul de proză pe care îl adaugă la final Lucia Pătraşcu, “Puii de cuc” robust şi captivant, vine şi el să întregească arta scriitoricească a autoarei, surărinzând o frântură din viaţa unei tonere faţă în faţă cu pedanteriile, dar şi cu rutinele de neînduplecat ale cotidianului.:” (Petre Rău, Galaţi, mai 2017)
„Lucia Pătraşcu scrie frumos. Construcţiile sale sunt bine construite bazate pe un puternic talent de povestitor. Imaginile, întâmplările sunt conturate realist, cu o pană bine strunită ceea ce face ca romanul să aibă un impact puternic. Autoarea reuşeste să transmită senzaţiile trăite de personaje iar uneori în timpul cititului chiar mi se părea că simţeam aromele toamnei.(…)
Un volum bine strunit din punct de vedere stilistic, echilibrat în vorbă şi acţiune. Sucit şi răsucit ca viţa complicată a personajului principal. O lectură plăcută şi neplictisitoare.” (Mihai Vintilă, Brăila pentru volumul Jocul mirărilor)
„Cronica de faţă are o ţintă precisă, poeta Lucia Pătraşcu. Doamna scrie proză, poezie de dragoste, teatru şi poezii pentru copii, poezie religioasă, recenzii şi prezentări de carte care apar în reviste literare. În acest volum (Poeme îmblânzite-Poemas domados) poeta Lucia Pătraşcu se prevalează de dreptul Domniei-sale de a aborda o tehnică modernă, anume poezia cu versuri albe (fără rimă), nici nu se supune cerinţei ritmului (după prozodie): se spune că avem vers liber.” (Jenică Chiriac, Brăila pentru volumul Poeme îmblânzite – poemas domados )
„Surpriză nu este faptul că această carte este scrisă de cineva care cochetează de mult cu umorul, ci faptul că a avut curajul să intre în tagma celor care nu iartă prostia, delăsarea şi parvenitismul, hoţia şi multe alte tare sociale pe care le încondeiază în catrene mai mult sau mai puţin acide. De aceea, vreau mai întâi să o felicitpe doamna Lucia Pătraşcu, autoarea acestor CATRENE PE R(Â)ZĂTOARE pentru tenacitatea de care a dat dovadă în a scrie ceea ce veţi găsi în interiorul lor.” (Alexandru Hanganu, Brăila, 2017 pentru volumul Pcatrene pe r(â)zătoare)

ION C. GOCIU

BRĂILA – ORAŞUL SPERANŢELOR
(vol I Măria Gugeoanii)

Volumul de proză Brăila – oraşul speranţelor (vol. I Măria Gugeoanii), semnat de Ion C. Gociu, publicat la Editura Pim –Iaşi, 185 pagini, face parte dintr-o trilogie promisă de scriitor. Autor a încă şase volume (De la Văianu la Toronto, 2010; Cireşe amare, 2011; Maia – vol.I, 2012 şi Maia – vol II, 2013; La vârsta senectuţii, 2014; Copilul nedorit, 2015), Ion C. Gociu rămâne în arealul creaţiei epice în care excelează prin descrieri de natură, prezentare de caractere şi abordând o adevărată plajă a subiectelor pline de neprevăzut.
Acest nou volum parcurge un adevărat traseu geografic de la Gura Puturoşii, din zona Jiului de Sus, la Brăila, oraş cu deschidere negustorească, unde îşi căutau dorinţa de realizare atâţia şi atâţia oameni. Dar este vorba şi de un traseu de viaţă al Măriei Gugea, (Gugeoanii) văduva lui Ion Gugea, bărbatul mort de tifos exantematic la întoarcerea de pe front şi al celor doi copii orfani, Ghiorghiţa, de treisprezece ani şi Costică, de zece ani. Femeia, împreună cu cei doi, este nevoită să ajungă la Brăila, unde bărbatul ei, fiul machedonului Constatin Gugea, mare meşter blănar în oraş, avusese o mică afacere, alături de un alt tovarăş. Acum cei trei fuseseră chemaţi să participe la împărţirea afacerii şi împărţirea moştenirii.
Măria,”până mai ieri fostă nevastă de negustor cu patentă, din femeie cu situaţie îmbelşugată, ajunsese cea mai strâmtorată persoană din comună.” (pag. 19). După terminarea succesiunii, se hotărăşte să rămână în Brăila, ca într-un fel de emigrare mai mică, o dezrădăcinare, asemănătoare consăteanului Vasile Ungureanu, plecat în America să afle o viaţă mai bună.
În oraş, ea va deveni măturătoare, fiica sa Ghiorghiţa, fată în casă într-o gospodărie boierească, iar Costică, ajutat de bunicul său patern Constantin Gugea, ajunge vânzător la plăcintăria numită „la Pătru” de pe strada Călăraşilor. Băiatul face cunoştinţă cu această lume nouă, cu feluriţi oameni, mai mult sau mai puţin cinstiţi, află şi despre fetele care erau „dame de consumaţie”, practicante de amor liber, pe cont propriu sau legal, „cu condicuţă”.
După câţiva ani, Măria şi fiul său Costică, bărbat tânăr acum, trecut prin alte locuri de muncă, tulburate şi de concentrările acelui timp de după război, se hotărăsc să se întoarcă la casa bătrânească, lăsând la oraş pe Ghiorghiţa, căsătorită cu Ion Draica, om bogat, „negustor cu prăvălie şi acareturi pentru cai şi trăsuri (…) comerciant şi un domn.” (pag 75). Aici, în sat, cei doi duc o viaţă îndestulată, ajutaţi fiind de ginerele bogat şi de fiica sa, care nu are copii. Costică se însoară cu Veta, fată de om înstărit, împreună au copii, printre care şi un băiat, Neluţu, dorit a fi înfiat de familia Draica. Costică Gugea, om în toată firea, îşi face prieteni în sat şi chiar cochetează cu mişcarea legionară.
Acesta este traseul destinului familiei Gugea până la data când autorul Ion C. Gociu sfârşeşte volumul întâi al trilogiei proiectate. O poveste ce poate părea nesemnificativă pentru cititorul obişnuit. Adâncind însă lectura, paginile cu descrieri amănunţite fac regalul acestei scriituri, pentru că toate întâmplările se petrec în acei ani de nesiguranţă, de căutări, de acomodări, însă firul lor se desăşoară explicit, dând egalitate şi cursivitate evenimentelor majore, ce pot apărea la un moment dat în viaţa oamenilor, schimbându-le condiţia socială. Întreaga expunere se încheagă într-o uniune epică, cu un mesaj bine precizat.
Începând cu descrierea locurilor de baştină a celor trei oameni ce vor călători spre Brăila – oraşul speranţelor – , dar mai ales cu frumosul obicei creştinesc de a marca sărbătoarea Mucenicilor: focul din bătătura casei, la care răposaţii familiei „veneau să se încălzească” (pag. 5), odihnindu-se pe cele cinci scaune, aşezate în jurul măsuţei cu trei picioare, pe care aşteptau frumos orâduite ulcelele nefolosite pline cu apă neîncepută, atunci scoasă din bunar „să aibă morţii de spălat şi de băut!” (pag. 7), alături „o maramă brodată pe margini şi un buchet de busuioc ca să miroase frumos.” (pag.8), continuând cu afumatul trupului şi al coteţelor „că numai aşa oamenii şi animalele erau feriţi tot timpul anului de muşcătura şerpilor.” (pag. 7); urma apoi frământatul colăceilor, al cocăleţilor şi al azimei împistrită cu boabe de cereale şi cu bănuţul norocos de argint, toate pentru masa mucenicilor. Astfel povestea începe să-şi desfăşoare ghemul încâlcit al destinelor. Despre împărţeala cu milostenii din pragul sărbătorilor, despre claca femeilor, „să mă ajutaţi să scarmăn lâna asta, că intră moliile în ea şi n-am cu ce să ţăs dimia pentru hainele…” (pag. 148), adunare unde se plimbau vorbele despre cei sortiţi a se lua, după cum arătau bobii puşi pe plita încinsă cu prilejul Vrăjitului sau năimiţi cu rost de baba Opregoanea, ghicitoarea satului, ori după cum se prindeau cei doi tineri în învârtitul pe prăjina Vârtejului, obicei la sărbătoarea Dragobetelui. Atâtea şi atâtea datini!
Dialogurile se petrec în frumoasa limbă gorjenească a personajelor, împodobită copios cu expresii specifice, explicate generos în textele de la subsolul paginilor. Nu este de neglijat prezentarea directă a personajelor prin felul lor de cumportament. Dacă adăugăm şi descrierea hainelor pe care le purtau cei din sat, cei din oraş, cei care îşi schimbă mereu părul după cum vara sunt orăşeni şi iarna se reîntorc în sat, avem o ilustrare colorată a felului în care omul se transformă după împrejurări. Avem, mai ales, o măiastră îmagine a tinerei ce îşi pregătea cu mare îngrijire cele necesare unui asemenea eveniment: „Cămaşa de mireasă, şi-a făcut-o din pânză marchizet cusută cu râuri de mătase vişinie pe ciupag şi pe la poale. (…) Şoarţele de postăvior negru şi vesta de catifea…” (pag. 74).
Chiar dacă emoţia scrierii unor posibile amintiri de familie au putut genera unele scăpări ortografice, pentru care autorul chiar îşi cere scuze, întreaga poveste, desfăşurată în paginile populate cu câteva fotografii de familie, personajele cărţii fiind îmbrăcate în portul tradiţional, câteva imagini din satul natal sau din oraşul Brăila, aşa cum arăta el prin anii 1920-1922, face din volumul Brăila – oraşul speranţelor, o învitaţie pe care ne-o adresează cu multă căldură autorul său, Ion C. Gociu, „om de cultură, integru, introvertit, foarte sensibil” (pag. 181), aşteptând să o onorăm. Ceea ce facem şi vă sfătuim şi pe dumneavoastă! Este o întâlnire care vă va bucura!

Lucia PĂTRAŞCU
Brăila 15 august 2017

INVITAŢIE DE TOAMNĂ

PLÂNSUL PLOII

Printre frunze, plânsul ploii
Scrie iar poveşti de toamnă,
Tâlcul lor, din nou, mă-ndeamnă
Să privesc lung albul foii,

Căci se cere iar brodată
Cu bănuţi din fir de gând,
Ca să ţes iar un cuvânt,
Cum făceam şi altădată.

Dar mi-e cerul plin de nori
Şi-ntre ei parcă deloc
Vorbele nu mai au loc,
Căci sunt prinse la strânsori.

Cred c-am să desfac perdeaua,
Ca să intre norii toţi,
Scuturând, ca nişte hoţi,
Praf de stele alb ca neaua

Şi-apoi, să se ducă-n noapte
Să îşi plimbe, ca eroii,
Printre frunze plânsul ploii…
Eu visez cireşe coapte!…

ÎN VIE

Cu un pahar de poamă,
Ce-şi caută odihnă,
Azi, toamna iar mă cheamă
Să-l povestim în tihnă.

Să-i caut verii mustul
Cules în bob cu bob
Şi să-i descopăr gustul,
Ce s-a păstrat în strop.

Eu ştiu că-i o ispită
Cu care mă momeşte
În forfota-i şoptită!
Dar asta nu m-opreşte

Să mai revin o dată,
Să caut iar şi iar
Povestea repetată
În vinul din pahar.

PLÂNG NORII

Norii plâng în hohote,
Necăjiţi, că-n ropote,
Au venit caii de vânt,
I-au smucit…Apoi, pe rând,
Aruncându-i pe pământ
I-au mânat cu bici de foc,
De, nici vâscul cu noroc,
Ce cânta în zurgălăi
De la munte înspre văi,
N-a scăpat de colţii răi.

Adunând clipe tăcute
Prin mirările căzute,
S-a gândit să se ascunză
Sub un vălătuc de frunză,
Până ţese iarna pânză
Şi un aşternut uşor
Pe umerii brazilor.
Mai vorbesc în şopote,
Auzind că-n ropote
Norii plâng în hohote…

GIRUETĂ

S-a pornit aşa, deodată,
Foşnet lin. Şi-apoi, în toi,
Ocolind copacii roată,
I-a lăsat desculţi şi goi…

Frunze strânse pe pământ
Fac într-una piruete,
Iar sus, pe cărări de vânt,
Gândurile, giruete,

Duse sunt şi se rotesc
Încercând să cheme, parcă,
Clipele ce vremuiesc
Prin văzduh…Să se întoarcă!…

Vreau din caierul de rouă
Al anilor, ce se duc,
Doar un cap de fir s-apuc…
Şi-o să-mi ţes o haină nouă,

Că-i prea veche şi prea ruptă
Cea pe care-o port acum,
Iar mâinile se tot luptă
S-o cârpească…Dar n-au cum!…

Vârtejeşte şi petrece
Vântu-n frunze, frunze-n vânt,
Ca şi viaţa ce se trece
Giruetă pe pământ!…

TOAMNA

Când toamna a intrat în viaţa mea,
I-am râs, ca unei zâne arămii,
Care-mi bătea la geam şi mă poftea
Să-mi plimb cărarea pe alei târzii.

Nici n-am ştiut că frunzele, covor
Ce mă-nsoţea cu foşnet lin mereu,
Erau ca zilele, trecând uşor…
Credeam că-s buclele din părul meu!…

Abia când a venit câte-un vârtej
Şi a pus în plete picuri de zăpadă,
Am cunoscut că toamna-i un prilej
Şi că aproape frigul stă să cadă.

Acum, când iarna a venit cu rost,
Gospodărind prin zile ca prin nea,
Îmi spun că tot mai bine ar fost
Să fi rămas cu toamnă-n viaţa mea.

Lucia Pătraşcu
Brăila

Fii primul care lasă un comentariu!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*