Florin Eşanu (Bucureşti)*Fotografie artistică*Cetatea Medievală Tg.Mureş*

Cetatea Medievală Targu Mureș
Amplasată în zona centrală a municipiului , prin vechime și stil, Cetatea Medievală reprezintă un simbol al orașului Târgu Mureș sintetizând tradițiile locale, spiritul transilvănean dar și un important obiectiv turistic de talie europeană.
Scurt istoric
Prima fortăreaţă construită pe actualul amplasament de 4,3 hectare în anul 1492, a aparținut voievodului Transilvaniei Bathori Istvan aceasta fiind distrusă în 1601 în timpul lui Mihai Viteazu, în urma invaziei conduse de Giorgio Basta. Din dispoziţia voievodului Transilvaniei, Ştefan Bathory, un an mai târziu au început lucrările de reconstrucție, fiind ridicate șapte bastioane , din care cinci finanțate, întreținute și apărate de bresle. ( bastionul tăbăcarilor, al croitorilor, măcelarilor, dogarilor și blănarilor). Lucrările au fost desăvârşite între anii 1602-1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas. În curtea interioară a Cetăţii se găseşte Biserica Reformată-Calvină şi Clădirea Manutanţei. Bastioanele sunt unite prin ziduri din cărămidă în lungime de 900 de metrii groase de 1,20 m – 1,40 m și înalte de 10 metri, guri pentru aruncat smoală încinsă peste atacatori, fante alungite de tragere pentru armele de foc, pasarele de strajă pentru ca oştenii să-şi facă rondul, susţinut de arcade de cărămidă cu stâlpi de lemn, un șanț cu apă de 10 metrii lățime cu o adâncime de 8 metrii și punţi mobile. Ca pedeapsă că locuitorii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul, la 10 august 1601, de ziua „Sf. Laurenţiu”, mercenarii lui Basta distrug oraşul şi fortificaţia. O nouă distrugere are loc la 30 mai 1602, când 400 de mercenari ai lui Moise Secuiul conduşi de Némethi Gergely pătrund în oraş. La 8 septembrie 1602 se întăreşte și biserica din cetate. Reconstrucția și consolidarea cetății este realizată în timp, cu bastioane de diferite forme şi mărimi, adaptate noilor cerinţe impuse de armele de foc tot mai grele. Este ultima cetate de tip orăşenesc, ea fiind realizată cu sprijinul locuitorilor, care, în vederea „construirii cetăţii”, achită timp de mai mulţi ani diferite sume de bani, inclusiv prestarea unor zile de muncă prin breslele din oraş. Prin ocuparea Transilvaniei de către austrieci, cetatea devine garnizoană, rând pe rând clădirile fiind demolate, în locul lor realizându-se noi garnizaone. Ce responsabilităţi aveau cetăţenii aşezării putem afla din felul cum îşi apărau bastioanele pornind de la organizarea pe bresle: Tăbăcari, Măcelari, Blănari, Dogari şi Croitori, fiecare breaslă a construit şi apărat câte un bastion. 434 de meşteri locali realizând lucrările de amenajare în incinta cetăţii.
Descoperiri arheologice în cetate
Lucrările de reabilitare executate în Cetatea Medievală au scos la suprafaţă vestigii arheologice, unele unicat în România. A fost descoperit un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, care este prima structură industrială de acest fel cel puţin în Transilvania.
Atelierul a fost descoperit lângă fosta mănăstire franciscană, actuala Biserică Reformată a Cetăţii, la început s-a crezut că e vorba de o casă din secolul al XVI-lea, dar mai apoi săpăturile au evidenţiat practicarea unui meşteşug în secolul al XV-lea, care nu era foarte răspândit. Săpăturile au mai scos la iveală şi pivniţa unei case părea să fie din secolul al XVI-lea, însă extinderea săpăturilor a arătat că este vorba despre o casă construită în două etape . Lucrările de modernizare a Cetăţii au condus şi la alte descoperiri arheologice de excepţie, cum ar fi, o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII. Cuptorul fabricii are trei arzătoare, este desfăşurat pe o suprafaţă de circa 80 de metri pătraţi, iar arheologii cred că este vorba despre fabrica de cărămidă mică, identificată în documentele vremii ca fiind Şura Mică. În documente apare Şura Mare şi Şura Mică de cărămidă, al cărei loc încă nu a fost identificat. Arheologii au constatat că din cuptor s-au păstrat camerele de ardere şi baza, întrucât partea superioară era întotdeauna refăcută la fiecare ardere, fiind din lut. De asemenea, lucrările de reabilitare au scos la lumină şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, aflată la subsolul actualei clădiri a Muzeului din Cetate, care a adăpostit primăria oraşului la începutul secolului XVII, pe vremea ocupaţiei austriece. La vechea primărie – o clădire în formă de U tipică arhitecturii baroce s-a identificat temniţa oraşului și o sală de şedinţe. Documente scrise din secolul al XVII-lea fac referire la ”acte politice sau administrative, care se terminau cu o sărbătoare, se gătea, era vin.”
A fost identificată şi o casă meşteşugărească din secolele XV-XVI, iar în zona bastionului măcelarilor a fost identificată poarta de nord a cetăţii şi un sistem de captare a apei folosită ca drenaj, ceea ce dovedeşte existenţa unui sistem destul de complex de infrastructură. Arheologii încearcă să afle taina unui sigiliu medieval aparținând Ordinului Franciscan, descoperit într-o groapă de gunoi în timpul săpăturilor din Cetatea Târgu Mureș, care s-a dovedit a fi una dintre puținele piese intacte păstrate în România din secolul al XIV-lea. Este o piesă inedită, în România sunt foarte puține sigilii care să fie datate la sfârșitul secolului al XIV-lea. Pe sigiliu se poate identifica figura Sfintei Elisabeta, care ține un pește. Cu siguranță că între zidurile tăcute și reci, în aerul medieval ce plutește asupra cetății, se vor face și alte descoperiri arheologice de importanță majoră.
Biserica din cetate
Biserica Reformată din cetate este cel mai important monument medieval din Târgu Mureş, singurul păstrat de la începutul secolului al XV-lea, care iniţial a găzduit o mănăstire franciscană. Mănăstirea franciscană a fost prima fondată în afara spaţiului săsesc, cu eventuale atribuţii de misiune, “In metis Tatariae”, cum este menţionat în primele documente descoperite de cercetători. Biserica din Cetatea Medievală este construită în stil gotic, aparţine tipului de biserici sală, fiind compus dintr-o navă şi dintr-un altar, având o lungime de 52,7 metri. Nava are o lungime de 31.5 metri şi o lăţime de 14.2 metri, iar altarul are o lungime de 21.20 metri şi o lăţime de 8.60 metri, având o închidere poligonală pe latura estică. Are patru ferestre pe latura sudică şi încă trei ancadramente în partea poligonală, toate cele şapte ferestre păstrându-şi mulura. Turnul, care are 55 metri înălţime şi patru nivele, este amplasat pe partea nordică a bisericii, la punctul de întâlnire dintre altar şi navă, are o planimetrie rectangulară de 8 x 9 metri, iar grosimea zidurilor la nivelul parterului atinge 1,8 metri. Deasupra nivelului patru al turnului este acoperişul, care are pe colţuri patru turnuleţe şi se consideră că acest turn gotic ar fi fost modelul pentru mai multe turnuri de biserici similare din zonă. Pe faţada vestică a navei este portalul vestic, intrarea principală având două ferestre mari pe cele două părţi. Portalul are deasupra un rezalit triunghiular. Pe partea sudică a navei s-au păstrat cinci ferestre gotice, încadrate între şase contraforturi având cadrul de piatră original, însă din păcate nu s-a păstrat mulura originală a acestora, are un profil simplu, păstrând elemente mai arhaice, formate din combinaţia a două colonete în formă de pară cu muchie ascuţită, respectiv teşită şi un stâlp semirotunjit. Bolta are patru chei de boltă, puncte unde nervurile se întâlnesc, având pe ele diferite simboluri. Pe prima este simbolul unui trandafir cu opt petale (simbolul Sfântei Fecioare), pe a doua este o stemă cu patru câmpuri paralele (probabil stema dinastiei arpadiene), pe a treia este un simbol vegetal, iar pe a patra cheie de boltă sunt două câmpuri separate, pe cel superior sunt trei stele, iar pe cel dedesubt este un simbol de soare. Din anul 2011 sunt executate ample lucrări de reabilitare, prin care se urmărește valorificarea cetății prin restaurarea componentelor artistice,amenajarea căilor de acces pietonale,instalații electrice exterioare, restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor, zidurile exterioare și interne, Valoarea totală a proiectului este de aproape 60 de milioane de lei, în cea mai mare parte fiind finanțată din bani europeni.

 

Lupta Cavalerilor Medievali 2
Nise in zidul de aparare al Cetatii 1

 

Accesul prin poarta batantă în Cetate

 

Bastionul Portii -Sistem De Poarta Batanta – din Cetatea medievala din Targu Mures 1

 

Promenada prin Cetate

 

Tenorul Alessandro Safina in concert la Cetate

 

Bastionul Croitorilor

 

Interior al cetatii
Interior al cetatii

 

Biserica Reformata din cetete 3x

 

Bastionul Macelarilor 1

 

Turnul Bastionul Mic
Bastionul Croitorilor 2

 

 

 

Bastionul Macelarilor 1

 

 

1 Comentariu

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*