GHEORGHE GH.MOHOR (Piteşti-Jud.Argeş)*Eseu*

O scriitoare desăvârşită

Scriu aceste rânduri temându-mă că nu voi reuşi să găsesc cuvintele potrivite pentru a-mi exprima admiraţia faţă de scriitoarea Vavila Popovici – romancieră, poetă, publicistă, eseistă şi memorialistă, stabilită pe pământ american. Nu o cunosc decât din cărţile sale, din articolele şi eseurile pe care le semnează în „Săgetătorul” ori din alte surse. Iată cum o descriu cei care o preţuiesc:
Cristina Onofre, poetă: „Un cer de linişte inspiră această fiinţă. O linişte fără cusur. Când ne întâlneam ne spuneam cuvinte izvorâte din inimă, cuvinte şi stări de prietenie, fără a fi prietene, după regulilie prieteniei, în sensul că ne întâlneam rar. Îmi amintesc cu plăcere şi cu emoţie de lansările de carte la care participam şi, desigur, la cele care m-a onorat cu prezenţa. O îmbrăţişez cu drag”.
„O cunosc, pe doamna Vavila de peste 30 de ani. O citesc de atunci şi o preţuiesc; am publicat-o în „Săgetătorul” şi în revista „Argeş”, îmi spune directorul Filarmonicii Piteşti, Jean Dumitraşcu, fost redactor-şef al revistei „Argeş”.
Seniorul culturii argeşene, prof. Mihail Ghiţescu vorbeşte despre „o scriitoare desăvârşită, o iubitoare de oameni, de familie şi de plaiurile româneşti. A plecat în America la fetele ei stabilite acolo, fiindcă rămăsese singură. A stârnit în lumea literară nu doar admiraţie, ci şi invidie. Sunt multe de spus”…
Prof. Vasile Ghiţescu: „Doamna Vavila Popovici? O femeie de o sensibilitate deosebită, onestă, cu un dezvoltat simţ artistic, deşi a lucrat ca inginer chimist”.
Acestea fiind însuşirile OMULUI botezat întru Hristos cu numele Sfântului Vavila, portretul literar al SCRIITOAREI este oglindit în paginile recentului volum „Antologie selectivă a referinţelor” ( Ed. Singur- Târgovişte). Cititorii pot afla locul şi rolul scriitoarei Vavila Popovici în literatura română, din comentariile critice ale autorilor din ţară şi din occident, preluate şi din presa argeşeană: Allora Albulescu-Şerb, Vasile Ghiţescu, Renata Alexe, Catrinel Popescu, Amalia Constantinescu, Diana Popescu, Cristian Constantin, Mirela Neagoe, Traian Gărduş, Roxana Trăşculescu, Marian Barbu. Eseurile Maestrului compozitor, dirijor, poet şi muzicolog Doru Popovici, suflet mare şi generos, prieten al „Săgetătorului” şi al directorului-fondator al publicaţiei, prof. Mihai Golescu, sunt pe măsura reputaţiei sale.
Eseurile din „Săgetătorul” au apărut şi în publicaţiile occidentale (Lumea Românească-Michigam, SUA, Armonia-Carolina de Nord, SUA, Occidentul românesc, Spania, Pro Diaspora, Germania, Observatorul, Canada, Clipa, California, SUA, etc. ceea ce înseamnă că suplimentul cultural al cotidianului „Argeşul” a devenit cunoscut în lumea publicisticii europene, dar şi pe continentul american. Iată cum doamna Vavila Popovici, care-şi scrie cărţile doar în limba română, deşi e cunoscătoare imbatabilă de limba engleză, se poate numi unificatoarea publicaţiei noastre cu cele occidentale.
„ Voi scrie româneşte pentru că aşa m-am născut şi aşa voi muri, vorbind şi scriind pe limba sufletului meu. Limba română este spaţiul în care mă simt bine. Încerc pe cât e posibil să fiu utilă, să amintesc prin scrierile mele adevăratul spirit românesc care poate fi exemplar în lume”, se destăinuia într-un interviu pentru revista „Mesagerul Românesc”. Spirit românesc pe care românca îl duce în diferite alte ţări ale continentului (Germania, Belgia, Spania, Danemarca, Israel, Italia) atât prin articole şi eseuri de o mare încărcătură morală, filozofică, istorică, religioasă, socială, educativă etc. cât şi prin numeroasele volume pe care le scrie în limba lui Eminescu.
Când dorurile şi amintirile legate de părinţii care i-au asigurat o copilărie fericită şi ferită de răutăţile vremurilor, dor şi de locurile şi oamenii pe care i-a cunoscut dau năvală în casa sufletului său, scrie poezie, fiindcă „poezia alină, îmblânzeşte trecerea anilor, face viaţa mai suportabilă”. Când tristeţile îi creează stări de nelinişte, sunetul muzicii îi mângâie inima, interpretând la pian melodii romantice din repertoriul românesc şi universal. Este astfel confirmată reflecţia poetei-publiciste, Dorina Mihai Moise, cu ocazia unui medalion literar-muzical consacrat scriitoarei, la Centrul Cultural Piteşti: „Lumea zilelor noastre are o imperioasă şi urgentă, evidentă şi profundă nevoie de vibraţiile îndreptătoare şi alinătoare ale poeziei şi muzicii. Un mare impas pentru calitatea trăirilor noastre îl constituie îndepărtarea de fervoarea şi entuziasmul pe care îl pot întreţine şi formula artele frumoase.”
Având educaţie creştinească, Doamna Vavila participă la liturghiile Bisericii Ortodoxe din oraşul Durham NC, alături de comunitatea românească. Într-o sfântă zi de Duminică, în ianuarie 2014, le-a vorbit enoriaşilor despre viaţa şi opera lui Eminescu. Recitând în liniştea sfântului lăcaş din versurile marelui poet, ne putem închipui că şi îngerii îi vor fi dat ascultare.
Gheorghe Mohor

La 165 ani de la naşterea lui I. L. Caragiale

Îţi scriu, nene Iancule, să ştii şi dumneata ce se mai întâmplă în lumea pământească actuală, dar să nu pierzi scrisoarea, că cine ştie ce tămbălău iese. Personajele pe care le-ai creat, cu toate moravurile şi năravurile lor, încă există, mai evoluate, ce-i drept, şi, cine ştie, îmi pot reproşa câte şi mai câte, unele îţi caută nod în papură, numai aşa, de-ale dracului, să se remarce.
S-a-nrăit lumea, nene Iancule, au apărut indivizi cu înclinaţii mult mai dubioase: proxenetism, violuri, incest, pedofilie, consum şi trafic de droguri, alte asemenea fărădelegi. Trăim în harababura unei „soţietăţi fără prinţipuri”, în care omul de rând se zbate ca peştele pe uscat, nevoit să plece pe meleaguri străine în căutarea altor rosturi existenţiale, iar îmbogăţiţii prin fraudă, înşelăciune, corupţie şi alte mataprazlâcuri (farsorii şi gogomanii actuali) cumulează averi colosale, pe care oamenii normali nu le-ar agonisi nici în şapte vieţi. De aia se vâră unii în instituţii administrative şi în politică, incompetenţi în funcţii, dar pricepuţi în afaceri murdare, trădând interesele celor mulţi. De fiecare dată, în preajma alegerilor, am fost aburiţi cu promisiuni deşarte, după care am rămas dezamăgiţi. Nivelul de trai creşte, dar nu se vede, industria e puternică, e sublimă, dar…lipseşte cu desăvârşire, cum zicea şantazistul Caţavencu, agricultura aşişderea. Ţara noastră a devenit o veritabilă piaţă de desfacere a produselor străine, de la mărar şi pătrunjel, la brânză, carne, ouă şi alte produse necesare consumului casnic, multe din ele imbibate cu substanţe chimice.
Până la această dată, s-au devastat mii de hectare de pădure, iar autorităţile nu pot opri masacrul. Cred că nici nu vor. E o mafie care lucrează dinlăuntrul şi din afara ţării. Trec maşini remorcate şi nestingherite, încărcate cu buşteni, dar ce buşteni! finisaţi şi prelucraţi. Îi întreabă cineva ceva pe transportatori? Aş! Topoarele străine sunt dotate cu cozile de topor româneşti! E strigător la cer, dar până aude Dumnezeu o să rămână munţii despuiaţi, iar noi, românii, fără scut de apărare împotriva deslănţuirii naturii, fără floră, fără faună. Urmează să ne ia şi munţii, şi pe noi, să distrugă ceea ce a mai rămas din cât s-a furat ori s-a vândut.
Ferească-ne, Dumnezeu, de îmbolnăviri, că nici mila Lui nu ne mai salvează. Ne internăm în spitale de o boală, dobândim alta. Nu s-a mai construit nici un spital în această perioadă, dar nici că s-au zugrăvit pereţii celor existente, microbii, gândacii şi şobolanii trăind mai confortabil decât amărâţii de prin canale şi boscheţi.
Aş fi dorit să-ţi înveselesc sufletul, dar greul vieţii noastre, nedreptatea, hoţia, corupţia, inechitatea socială, nenorocirile care se abat pe capul omului de rând, ca cele pricinuite de recentele inundaţii, ne împiedică a mai face haz de necaz. Se apropie ziua când, dezamăgiţi de clasa politică actuală, vom merge la urne cu speranţa că noii „aleşi” vor fi mai puţin somnoroşi şi vor afla care este rostul lor în fotoliile şi funcţiile pe care le vor avea.
Domnul să te aibă în grijă, iubite clasic al literaturii naţionale, îţi doreşte al dumitale admirator,
Gheorghe Mohor

Fii primul care lasă un comentariu!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*