Ghiaur Ana (Glimboca)*Poetă)

Date personale

Nume: Ghiaur
Prenume: Ana
Locul și data nașterii: Glimboca, 28 febr 1956
Studii: Universitate, Facultatea de matematică
Data intrării în LSRFTB: 4.04.2014
Statutul în cadrul instituției: membru activ

II. Activități literare

Volume publicate:
– Volumul de unic autor, ediţie bilingvă „Oglinda timpului”– poezie, Editura Eurostampa- Timişoara, 2014.
– Cartea „Bunicii”- proză scurtă, Editura Carolina- Cluj, 2017.

Volume în colaborare:
– „Timişoara, oraş modern şi multicultural”- autori Ionel Cionchin, Tiberiu Ciobanu, Mariana Strungă, Ana Ghiaur.

Apariţii în volume colective:
– „Clipe de bucurie” – Edit.”Amurg sentimental”, Bucureşti 2014;
– „În aşteptarea sărutului promis”- Edit. „Singur”, Târgovişte 2014;
– „Toamna la Apollon”- Edit. „Anca”, Bucureşti 2014;
– „Anotimpuri româneşti-vara”- Edit. „Singur”, Târgovişte 2014;
– „Anotimpuri româneşti-toamna”- Edit. „Singur”, Târgovişte 2014;
– „Roşu-aprins în câmpuri de mătase”-Edit. „Napoca-Nova”, Cluj 2015;
– „Cioburi de vise”-vol III- Edit. Ştef, Iaşi 2015;
– „Gustul pâinii”-Edit. „ Sf. Ierarh Nicolae”, Brăila 2015;
– „Peregrinări”- vol. de proză scurtă, ediţie on-line, Dublin 2014.

Apariţii în reviste sau ziare:
– Revista cultural-artistică „Heliopolis”- Timişoara, 1996;
– Revista cultural-artistică „Heliopolis”- Timişoara, 1998;
– Revista de cultură „Columna 2000” nr 43-44 şi 45-46 – Timişoara, 2010;
– Revista de cultură „Columna 2000” nr 47-48 – Timişoara, 2011;
– Revista de cultură „Bastion Timisiensis” nr 1-2, Timişoara, 2011;
– Revista de cultură „Columna 2000 nr 51-52, Timişoara, 2012;
– Revista Română de Versuri şi Proză nr 1-3, Bucureşti, 2014;
– Anuarul Asociaţiei „Liga scriitorilor, Filiala Timişoara-Banat” nr 5 – Timişoara, 2014;
– Anuarul Asociaţiei „Liga scriitorilor, Filiala Timişoara-Banat” nr 6 – Timişoara, 2015.
Apariţii în dicţionare:
– Dicţionarul „Personalităţi române şi faptele lor 1950-2010” vol 58, Editura „Studis”, Iaşi 2014.
III. Premii și distincții:

Premii obţinute:
– Premiul I pentru poezie la Festivalul Internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”- Timişoara, 2010;
– Premiul Special pentru poezie la Festivalul Internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”- Timişoara, 2011;
– Premiul I pentru poezie la Festivalul Internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”- Timişoara, 2012;
– Premiul II pentru poezie la Festivalul Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”-Geoagiu, 2014;
– Premiul II pentru proză scurtă la Concursul Naţional de Proză „Alexandru Odobescu”-Călăraşi, 2014;
– Premiul III pentru poezie la Concursul Internațional de creație literară ”Vis de toamnă”- 2014.
– Marele Premiu al Editurii Ștef, pentru contribuția la realizarea Antologiei ”Cioburi de vise”, vol III- Iaşi, 2015.

Diplome obţinute:
– Diplomă de organizare a Proiectului Euroregional „Capitale verzi ale Europei, Timişoara- mica Vienă”- Timişoara, 2011-2013;
– Diplomă de organizare a Simpozionului Naţional „Calitatea produselor şi serviciilor”-Timişoara, 2012-2014
– Diplomă de organizare a Simpozionului Naţional „Valori perene- naştere şi renaştere”- Timişoara, 2014-2016;
– Diplomă de organizare a Festivalului Interjudeţean de dansuri şi tradiţii populare „Împreună în Timişoara multiculturală”- Timişoara 2014 şi 2015;
– Diplomă de organizare a activităţilor din cadrul proiectului „Un parc curat, un om educat”, finanţat de Fundaţia „Noi Orizonturi”- Bucureşti, 2011;
– Diplomă de realizare a Revistei şcolii „Pagini de suflet”-Timişoara, 2013-2014;
– Diplomă de participare la a 7-a Conferinţă Internaţională „UNIFERO”- Timişoara, aug 2014;
– Diplomă de participare la Programul Naţional „Job Shadow”- Timişoara, 2010-2011;
– Diplomă de participare la Sesiunea Naţională de comunicări „Obiceiuri şi tradiţii la români”- Timişoara, 2008;
– Diplomă de participare la manifestarea cultural-religioasă internaţională „Per aspera ad astra” dedicată marelui patriot şi cărturar bănăţean Ioachim Miloia- Timişoara, 2011;

Lansări publice de carte în Timişoara la LSFTB:

24-28 aprilie 2013- lansare publică internaţională „Timişoara, oraş modern şi multicultural”- autori Ionel Cionchin, Tibriu Ciobanu, Mariana Strungă, Ana Ghiaur;
1.03.2014- lansare publică de carte „Oglinda timpului”, autor Ana Ghiaur;
04.04.2015- lansare publică de carte „Anuarul nr 5” al Ligii Scriitorilor, Filiala Timişoara-Banat;
03.12.2015- lansarea Antologiei literar-artistice „Gustul pâinii”, în cadrul Simpozionului Internaţional „Gusturile Dunării”, cu participarea unor personalităţi locale şi a colegilor de proiect din Germania;
02.02.2016- lansare publică de carte „Anuarul nr. 6” al Ligii Scriitorilor, Filiala Timişoara-Banat.
08.07.2016 Ulm Germania—lansare internațională de carte de interes public „Tastes of Danube” – Internațional Anthology of Danube Writers/ „Gusturile Dunării”- Antologie Internațională a scriitorilor danubieni, în prezența a 120 de persoane din 14 țări.
08.07.2016 — Ulm-Germania – expoziţie de carte, la care a fost expus şi vol. de poezie “Oglinda timpului”- autor Ana Ghiaur

03.09.2016 Timișoara- lansare internațională de carte de interes public „Tastes of Danube” Internațional Anthology of Danube Writers / „Gusturile Dunării” Antologie Internațională a scriitorilor danubieni. Coordonatori Doina Drăgan și Ana Zlibuț.

21.04.2017- Lansarea cărţii „Bunicii”- Edit. Carolina-Cluj 2017, autor Ana Ghiaur, la Biblioteca Judeţeană Timiş, secţia de arte Deliu Petroiu.

Participări la proiecte europene:

1. Proiectul european Personal Town Tours 2012-2014:
– în perioada 27-31 mai 2014, am participat în cadrul proiectului la întâlnirea din Ljubljana, unde am cântat melodia „Valurile Dunării”, în prezenţa delegaţiilor din Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Franţa şi România.
– am vorbit despre România, în cadrul întâlnirilor care s-au desfăşurat pe parcursul celor 5 zile.
– am oferit exemplare din vol. de poezie “Oglinda timpului” delegaţiilor participante la proiect.

2. 2014-2015- Proiecul european “The wanted Danube” ( Dunărea dorită) pentru zona de Vest a României, la care au fost peste 6000 de participanţi din 8 şări dunărene: Germania, Austria, Slovacia, Croaţia, Ungaria, România, Serbia, Bulgaria.
– am participat cu un grup de copii la confecţionarea de şnururi şi covoraşe din lână, care au fost trimise în Ulm-Germania, unde au fost prezentate la Festivalul Dunării, sub steagul Ronâniei, în Piața Ulmer, cu intrare liberă și publică.

3. 2015-2016-Proiectul European ”Gusturile Dunării: pâinea, vinul şi plantele”
– oct 2015 – am organizat în cadrul proiectului cu copii din Şcoala Gimnazială nr 25 din Timişoara, activitatea “Pâinea la români”, în care au învăţat cum se face pâinea de casă.
– aprilie 2016 – Proiecul European ”Gusturile Dunării”:
– am participat la Simpozionul Internațional organizat la Timișoara pe tema proiectului, la care au participat 10 persoane din Germania;
– în cadrul programului cultural artistic, am cântat, am dansat şi am recitat poezie.
– a doua zi am făcut parte din delegația LSFTB care, împreună cu colegii din Germania am făcut o vizită la Vârșeț -Serbia.
7-11 iulie 2016 – am făcut parte din delegaţia României la Ulm, Germania.
– am participat la Conferinţa Internaţională organizată în 8 iulie cu tema proiectului;
– în cursul serii, am dansat în costum popular românesc, dansuri româneşti şi ale celorlalte popoare.

– am participat în Ulm Germania, în data de 10.07.2016 pe Podul Prieteniei de pe Dunăre, care leagă Noul Ulm de Vechiul Ulm, sub cupola steagului României, alături de alte state, unde împreună cu alţi români, am promovat imaginea frumoasei noastre ţări şi a obiceiurilor, portului şi bucatelor tradiţionale.

– am scris poeziile „Legenda grâului” şi „Descântec”, care au fost publicate în „Antologia Internațională a scriitorilor danubieni”, lansată public în data de 08.07.2016 la Ulm în Germania de către Academician Carmen Stadelhofer, președinte Danet și prof. Ana Zlibuț, secretar general Danet, unde au participat membrii si auditori din multe țări europene și nu numai.

Ana Ghiaur-poezii

Descântec

Să culegem spice,
Să-mpletim cosițe
De fete bălaie,
În dalbe straie,
Mănunchiuri de sori,
Adunate în zori
Din lanuri de grâne,
Să crească o pâine
Rotundă pe masă,
Cu tihnă în casă.
Să o frângă Sfântul,
Să rodească pământul,
Să plouă cu stele
Peste secera lunii,
Să țeasă din ele
Coroana pâinii,
Dospită-n covată,
Crescută pe vatră
De casă curată,
Cu soare-n ferestre
Și fete măiestre.
Să vină junii
La coptul pâinii,
Să-ntindă o horă,
Să pețească o noră,
Cunună de spice
Pe cap să-i ridice,
Să aibă noroc
De viață curată,
Ca pâinea pe vatră.

La asfinţit

Prelinse pe streaşina lumii,
Apele-nserării cern
Geana de lumină,
Agăţată de pleoapa soarelui,
La asfinţit.
Cerul îşi desface pletele
Pe marea violet-rozacee,
Prelungind orizontul în ochii tăi.
Să nu clipeşti,
Ca să nu-mi închizi
Cerul în ei.

Cheile Caraşului

Nu ştiu de-am văzut un loc mai frumos,
Să-l baţi cu piciorul, să-l bântui pe jos,
S-admiri colţuroase şi falnice stânci
Cu vârful în cer şi în Caraş adânci.

De sute de ani străjuind peste noi,
Sub vifor, sub zloată, sub ger sau sub ploi,
Cuminţi catedrale săpate în colţi
Deschid către soare ferestre sub bolţi.

Intrări tăinuite în tainice peşteri
Ascunse de lume, nesăpate de meşteri,
Păzesc bogăţii, comori neştiute
Purtate în pântec de falnicul munte.

Răsar prin păduri, sub raze cernute
De jocul luminii-n frunziş,
Sfioase-arătări, gingaşele ciute
Ce-şi află sălaşu-n ferit luminiş.

Bătrânul râu curge săltând peste pietre,
Pe lângă pereţii de stâncă semeţi,
Ascultă ecouri ce triluri îngână
Şi-mbie-n oglinda-i setoşii drumeţi.

Corbi lacomi rotesc deasupra pădurii,
Vânează-n apus a soarelui rază.
Deasupra de cer, cineva ne veghează
De sute de ani, să nu ne sape furii.

Ne taie păduri, ne iau bogăţii,
Petrol, aur, sare sporesc avuţii,
Dar nu ne pot lua puternicul munte
Cu vârful în cer şi soarele-n frunte.

Nici suflul din noi, oricât ar voi
Nu pot să ni-l ia, chiar dac-am pieri,
Tot aici ar rămâne un munte şi-un râu,
Peste sute de ani, tot de noi ar vorbi.

La poale de munte, pe dealuri, răsar
Căpiţe-aurite, luminii hotar.
În liniştea ierbii plăpânde flori cresc,
Căruţe cu cai, încărcate, zoresc.

Prin sate se lasă-nserarea uşor,
Străjuite de munţi, mistuite de dor,
Se lasă-nserarea la fel peste chei,
Așa ca și anii ce trec peste ei.

De Sânziene

De ce nu vrei
Să ne plimbăm prin rouă?
Să ne despletim sufletele
În palmele întinse,
Să le sorbim întregi,
Cu aerul de dimineaţă
Prelins pe pleoapele închise.
Pe genele încă pline de vise
Să ne-nşirăm amintirile
Şi să le cuibărim
Printre stele ce pălesc,
Ca să răsară odată cu ele.
Începe o zi,
Dă-mi din tine o zi,
Întreagă,
Să mă cufund în ea,
Să m-odihnesc
După atâta drum.

Copacul cu stele

Stau sub copacul cu crengile pline de stele,
Răsar rând pe rând, licărind solitar,
Aş vrea uneori să pot vorbi cu ele,
Lumea lor de mistere să o dibui măcar.

Îmi şoptesc tremurat despre viaţa lor tristă,
Strălucesc ne-ncetat într-al nopţii palat,
Unde nu intră sori, numai luna-i artistă
Printre umbre şi nori, în celestul regat.

Le-aş întreba de vise, de-ale lor legi nescrise,
De viaţă şi moarte, de ambiţii deşarte,
De iubire, de dor, de speranţe ucise,
De tărâmul divin de dincolo de moarte.

Ce mi-ar răspunde oare despre măreţul soare?
Ce le-a povestit luna, în goana ei nebună,
Când se trezeşte ea, el pleacă la culcare,
Iar când răsare el, ele trebuie s-apună.

Clipesc şiret prin crengi, în semn c-au auzit,
Dar nu pot să-mi răspundă, că nu-mi înţeleg graiul,
Deşi pe înţeles îmi pare c-am vorbit,
Doar ele-ar trebui să îmi cunoască traiul.

Se spune că ne naştem urmăriţi de o stea,
Că ea ne ştie viaţa şi ne ţese norocul,
Când, la sfârşit ne ducem din lumea asta rea,
Ne luminează calea şi ne află sorocul.

Drept răspuns, o steluţă a căzut de pe creangă,
S-a dus drept spre pădure, să se afunde-n ea.
Un ultim fulger palid şi-a dispărut, întreagă,
Urma luminii sale lăsând pe fruntea mea.

Cireşii în floare

Albe petale, dantele-nşirate pe cer.
Albita sevă pocneşte în muguri,
Gust de sămânţă pe crengi,
Braţe întinse către rod.
Cireaşă rubinie în potirul inimii,
Sevă sângerândă,
Strivită între buzele setoase,
Sorbită de trunchiuri
Între cer şi pământ,
Înalţă strigăt roşu aprins
Împrăştiat în bobiţe,
Cercei atârnaţi la urechi
La marginea pădurii.
Culeşi de păsăret,
Se înalţă în fiecare an
Fără să le pese de culegători,
Cu toată povara de floare,
Cu toată obida din noi,
Tot mai albi, tot mai vii, cireşii.
Rouă pe suflet în dimineţi albastre,
Răspuns la toate dorurile noastre.

Când au albit copacii

Când au albit copacii și-au pus la tâmple flori,
Ca să-nflorească-n luncă poieni de sărbători,
Tribut au dat vieții puzderie de frunză,
Să amăgească timpul cu trecerea-i confuză.

Copacul care zace în trupul meu de lut,
A fost și el odată tânăr, la început,
A înflorit cu anii, s-a ridicat spre cer,
Să-ncerce să dezlege al timpului mister.

Acum, cu flori la tâmple și încărcat de rod,
Se pleacă-n fața vieții, care cu-al ei năvod
I-a dezlegat misterul trecerii peste timp,
Singurul care poartă prin vreme al său nimb.

Iarbă cu flori de păpădie

Lumini vii,
Presărate prin verdele crud,
Galbene, aprinse,
Se-nfig adânc în sufletul meu,
Până la izvoarele gândului,
Trec peste mine, peste ani,
Tablou luminos,
Constelaţie de stele
Coborâte pe pământ,
Crescute din seva sufletului,
Prin iarba renăscută a timpului.
Învie amintiri
În fiecare primăvară,
Zălog peste vreme,
Alean durerii din sufletul meu,
Brăzdat de răni încă neânchise,
Căzut în genunchi,
Rugă în faţa cerului,
Ascultată de cel nevăzut,
Stropi de soare,
Aruncaţi de dincolo de nori,
Pentru toate păcatele noastre,
Candele arzătoare,
Izbândă iertării,
Izbândă iubirii peste timp,
Izbândă vieţii.

Și azi

Cel ce vine pe-asin şi azi e stăpân,
Dar loc nu mai are în gândul păgân.
Cu vremea trecută, credinţa pierdută
Cu greu se întoarce în sufletul spân!

Şi azi înverzită natura e toată,
Şi azi se bat ramuri în sălcii ce plâng,
Dar omul ce umblă cu fruntea plecată
Timp n-are să vadă pe Domnul trecând!

Degeaba El bate la porţi ferecate,
Sub bolţi de verdeaţă, câini răi îl pândesc,
Aşa cum odată,intrând în Cetate,
Ai săi îl aclamă, apoi îl răstignesc!

Cei vindecaţi de boli, iertaţi de păcate
Şi azi peste faţă cu sete-l pleznesc,
Cu inimi de piatră şi mâini nespălate,
Arginţii-şi împart şi cu ei se fălesc!

Şi azi fariseii i-aştern la picioare
Coroane de flori şi stâlpări de măslin,
Da-l vând apoi, ca Iuda în Joia cea Mare,
Cu-a lor necredinţă sporind al Lui chin!

Bucăţi din cămaşa-i udată cu sânge,
Rătăcite prin lume şi azi ne-amintesc
De dragostea Lui, ce ştia că va plânge
Pentru iertarea celor ce şi azi îl hulesc!

La Kogaionul dacic

In vechiul calendar solar
Din Kogaionul dacic,
Găsit-am boabe de cleștar,
Rămase din cretacic.

Am dat să strivesc una-n dinți
Crezând că-i o alună.
Au strigat ai dacilor sfinți
Că le știrbesc cununa.

S-a arătat și Deceneu,
Cu aura-i de aur,
Să vadă ce urmaș ateu
Îl lasă fără laur.

Mi-a fost rușine să îi spun
Că sunt a lui urmașă,
Dar nici să mă întorc din drum,
Să nu mă creadă lașă.

Așa suntem noi, cei de azi
Când vrem să părem vajnici,
Dar nu ne putem măsura
Cu-ai noștri strămoși falnici.

2 Comments

  1. „Cireșii în floare”-„Albe petale,dantele-nșirate pe cer”splendidă metaforă care conferă expresivitate sporită textului poetic.

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*