Florin Eşanu (Bucureşti)*Reportaj de la Casa Memorială Cezar Petrescu de la Buşteni*

Florin Esanu

Eșanu Florian cu domiciliul stabil în București, Calea Griviței nr.236 bloc.H scara. A apt.21. sector 1 ,telefon mobil nr.0735510816, născut la data de 16 august 1951 în București, starea civilă căsătorit, experiență profesională, 26 de ani am lucrat în presă ca foto reporter, (15 ani la România Liberă), între 1996-2000 am fost Consilier Local la Primăria sectorului 1, propus și susținut de Alianța Civică. Mi-am adus un aport important prin fotografii și materiale de presă , la crearea Memorialului Victimelor Comunismului și ale Represiunii, Sighetu Marmației.
*********************************************************************

Cezar Petrescu s-a născut la 1 decembrie 1892, la Hodora-Cotnari, județul Iași. În 1937 cumpără și se stabilește împreună cu familia la Bușteni, într-o frumoasă casă construită în 1918 de familia avocaților Elena și Nobilescu, casă cu trei niveluri, construită în stil brâncovenesc, prispe cu balustrada și stâlpi din lemn sculptat. Aici își trăiește tot restul vieții, până în anul 1961, când moare la vârsta de 69 de ani. Inițial Cezar Petrescu a intenționat, ca și prietenul său Ionel Teodoreanu, să se mute la Sighișoara, dar s-au răzgândit, pentru că frumosul oraș ardelenesc este departe de București. Casa din Bușteni a fost donată de familie statului român, împreună cu tot ce a aparținut marelui scriitor, incluzând obiecte personale, mobilier, opere de artă (sculpturi realizate de Oscar Han, tablouri semnate de Nicolae Tanitza, Iosif Iser și alții) ,biblioteca cu 10.304 volume, dintre care aproape trei sferturi în limba frenceză, fotografii și ediții priceps din opera autorului, documente originale, acte de familie, de stare civilă, de studii și profesionale, manuscrise, etc.
În decembrie 1967 a fost inaugurat aici Muzeul memorial Cezar Petrescu. Autorul intenționa să realizeze un ambițios proiect balzacian, o cronică românească a secolului XX distribuită pe tematici pragmatice cum ar fi: lumea satului, capitala care ucide, târgurile unde se moare, război și pace, rădăcinile din alt veac etc. Până la 45 de ani publicase peste 20 de volume, fiind unul dintre cei mai importanți prozatori interbelici, un adept al stilului modernist, a fost, nu numai un romancier și nuvelist ci și un traducător talentat. ”Ani și ani am fost și scriitor zilnic de gazetă. Ani și ani la început, ca să-mi câștig pâinea cea de toate zilele; mai apoi când cărțile literare mi-o dădeau cu prisosință, ca să nu părăsesc acest prețios și strașnic post de observație. Ani și ani m-am aciuat pe la diferite redacții de ziare, unde asistam și adesea participam cu scrisul cotidian la efervescența celei mai acute actualități, la frenezia celor mai nesăbuite pasiuni, avidități, abjecții, trădări, vânzări”spunea Cezar Petrescu referindu-se la perioada când a fost ziarist. A lucrat ca redactor la ”Adevărul”, ”Dimineața”, ”Bucovina”, ”Țara Nouă”și ”Voința”, întemeietor și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale ”Hiena” (1019-1924). Biroul de lucru, din vila de la Bușteni, are fotoliul așezat cu spatele la ușă pentru a rezista ispitei de a părăsi masa de lucru înainte de a-și așterne ideile și gândurile pe hârtie. Din încăperea ce adăpostește o impresionantă colecție de reviste românești și străine dai în veranda cu deschidere largă spre aerul ozonat și tare al muntelui. Pe măsuța din verandă se găsește ibricul și un borcan cu cafea lângă pachetul de țigări dovadă că era un mare împătimit al cafelei și tutunului.Prezența scriitorului se face simțită pretutindeni, ai impresia că doar a ieșit la plimbare și se poate întoarce oricând. În fiecare cameră se află o sobă de teracotă, ținând cont de camerele mari și amplasamentul montan cu o climă rece. Metaforic vorbind, pentru a se încălzi, ”punea câte o carte pe foc”, cum frumos spunea, el vânzând cărți pentru a-și cumpăra lemnele necesare pentru încălzirea locuinței. Vila de la Bușteni cuprinde o bogată colecție de scoarțe vechi, ceramică românească, mobilier rustic confecționat la comandă de meșteri locali. Frumoasa casă memorială de la Bușteni, unde Cezar Petrescu a scris romanul “Întunecare”, se află chiar la poalele Caraimanului. Astfel, într-un anume sens, acolo nu a fost “Întunecare”, ci, pentru scriitor, Iluminare!

Text și foto:Florin Eșanu

 

Casa Memorială

Biroul de lucru

Sufrageria cu uşă spre verandă

Sufrageria

 

 

 

Camera cu scoarţă şi covoare româneşti şi cu vas ceramic

Statuile lui Horia şi Cloşca dăruite de sculptorul Osman Han

Statuia lui Crişan dăruită de sculptorul Oscar Han

Fii primul care lasă un comentariu!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*