ŞACHIR URFET (Mangalia),Poezie (Ninge viscolit în inima mea*

Data naşterii: 12.05.1958 Cobadin / Constanţa
Studii: Liceul Teoretic real-umanist Cobadin, secţia reală, Facultatea de drept Bucureşti
Apariţii: Antologii: Terapie prin poezie, Ed. Naţiunea 2014; Limba noastră eminească, Ed. Naţiunea 2014; Antologia antologiilor Naţiunea, ed. Naţiunea 2015; Acorduri moldave, Ed. Armonii Culturale 2015; Gânduri pentru mai târziu – Antologiile editurii Inspirescu 2015;
Poesis și creație, Ed. Pim, Iaşi 2015; Pod de dor către bunici, Ed. Armonii culturale 2015;
Vise târzii, vol. II, ed. Dandes Press, 2015; Actori printre astre, ed. Armonii culturale, 2016 etc. Almanahul “10 ani plini de dor”, ed. Pim, 2015.
Publicaţii: Revista de Cultură Universală Nomen Artis – Dincolo de tăcere, 2012. DordeDor; Armonii Culturale; Radio Metafora; Onești Expres; Confluente literare; Regatul cuvântului, Sfera eonică, Vatra Veche din Iaşi etc.
Posturi de radio: Radio Blue Fantasy, Radio Antena Satelor; Radio Vocea României; Izbiceni radio; Radio România 3Net – site-ul Liber să spun, rubrica Poezia săptămânii;
Volume publicate: Glasul dorului – poezie, ed. PIM 2016;
Volume în curs de apariţie: Rime orientale – poezie bilingvă (turcă – română); Ecoul mării, poezie bilingvă (turcă – română) – în proiect.
Traduceri: Poezii traduse în limba turcă ale poetului Mihai Leonte în volumul aniversar al poetului, Miracolul anilor, ed. Armonii culturale, 2016;
Volumul de poezie Rugă, autor Gheorghe A. Stroia, ed. Armonii culturale, 2016.
Alte volume, în curs.
Concursuri: – Concursul de Poezie ”Peregrinări” 2013- Centrul de Excelenţă Dublin, ediţia a II-a, – publicată în Cartea Concursului;
Concursul de proză scurtă “ Desculţ prin cetate” 2012, cu lucrarea “Coliba din munţi”, publicată în Cartea Concursului;
– Festivalul Internaţional de poezie și epigramă “Romeo și Julieta la Mizil”, Ediţia a VIII-a, 2014-2015 – diplomă de participare.
– Concursul Național de poezie “Dor de Dor”, ediția a III-a, 2015 – premiul III “DROPIA DE AUR”;
– Concursul de poezie, proză scurtă, eseu și dramaturgie “Prin colbul vremii”, ediția a II-a, – cu poezie și proză, publicate în EBook-ul concursului;
– Concursul Internaţional de Poezie “Călător prin stele”, 2016 – premiul “PRO LITERA”.
– Concursul Internaţional “Poezia Paştelui”, ediţia I, organizat de Revista “Expresia ideii”, Oneşti, România, 2016 – PREMIUL JURIULUI;
– Concursul Internaţional de artă şi cultură “Univers xxl”, ediţia a II-a, 2016 – premiul “CLUB XXL RADIO PRODIASPORA”;
– Concursul Internaţional de artă şi cultură “ART&LIFE” Japonia, 2016 – premii: “CRIZANTEMA IMPERIALĂ” pentru proză scurtă şi “CRIZANTEMA DE BRONZ” pentru poezie bilingvă.
– Concursul de poezie “Cenaclul noilor speranţe”, 2016 – premiul II;
– Concursul de poezie organizat de Asociaţia Culturală “Casa Rumana” din Catalunya, 2016 – premiul II;
– Concursul Internaţional de poezie “Contraste Culturale”, 2017 – premiul I;
– Concursul de artă şi cultură „Frumoasa mea limbă maternă”-„Ana Dilim Guzel Türkçem”, organizat Uniunea Democrată a Turcilor din România (UDTR) , ediţia a III-a, 2016 – membru al juriului;
– Concursul de poezie în limba turcă “Aşık Veysel”, dedicate poetului turc Aşık Veysel, organizat de UDTR, 2016 – membru al juriului.
– Concursul de recitare şi traduceri organizat de UDTR, 2017 – premiul de excelenţă – secţiunea traduceri.

Sunt viaţa însăşi

Sunt viaţa însăşi şi-o respir ca dar,
Poveste rătăcită în tunel,
Prin lumea mea voi merge, aşadar,
C-un toc, o călimară şi-un penel.

Că m-am născut sub ceru-n veselie,
Eu n-am cerut Divinităţii har.
Am trăit un vis ş-o reverie,
M-au cununat şi n-a fost în zadar.

Sunt viaţa însăşi şi-o trăiesc cum ştiu,
Cu dor de poezie şi poveşti;
Când sânzienele-nfloresc eu scriu
Cum plouă cu petale la fereşti.

Obrajii roşii ard atinşi de jar,
Ochii, perle din adâncul mării,
Ȋşi dăltuiesc iubirea sub stejar,
Mărturie în calea uitării.

Sunt viaţa însăşi, o respir, trăiesc!
O iau mereu ca pe-un abecedar
Şi, fiecare buche,-o dăruiesc,
Cu zilele ce-mi curg din calendar,

Acelora ce ştiu şi nu ştirbesc
O vorbă scrisă-n stih sau în poveşti,
Iar peste ani aş vrea să le-amintesc:
Viaţa-i suflet, pe care-l dăruieşti!

Vânt de primăvară

Firav îmi e trupul şi-i cam obosit,
Bate-n fereastră, călduţ şi şăgalnic,
Dinspre nord, vântul pal-primăvăratic,
Zile fericite mereu am tânjit.

Peste căsuţa mea plouă din cireş,
Mă inundă mireasma-mbătătoare.
Pe zidul dinspre est, raze de soare
Dansează vibrând, inima-mi e-n iureş,

Pe-un ram înflorit cântă cucul vesel,
Topitu-s-au, plângând, albele zăpezi,
Ȋmi surâd, în prag, călduţele amiezi,
Ies din matcă râuri în culori pastel.

Cu inima-mi plină de dor şi-amintiri,
Zburd în visurile mele şi,-n gându-mi,
Plouă cu zile, trecutul redându-mi,
Ochii, plini de lacrimi, revăd vechi iubiri.

Fără bagaje

La început suntem toţi fără bagaje,
Fără întrebări şi răspunsuri, doar instinct
Propulsându-ne-n ale vieţii etaje
Şi în vâltoarea unui destin indistinct.

Pe nisipul alb-auriu din clepsidră
Ne proiectăm, naiv, surâsul monoton.
Ȋn curgerea sa, timpul, precum o hidră,
Ȋşi avântă tentaculele galanton.

Nu mai reţin toate batistele din gări,
Dar îmi zvâcnesc amintirile în tâmple.
Răsună-n abis ecoul unor strigări
Fără bagaje, ne întoarcem spre temple.

Cel care a căzut nu are prieteni

Unde sunt cei care roiau în jurul meu?
Cei care, de sfaturi, mă întrebau mereu?
Pentru-n ţol sau pâine îmi făceau temeneli
Şi, cu-o vorbă bună, îi scăpam de urzeli.

Sunt apă curgătoare printre mărăcini,
M-au dat deoparte, nu ştiu din ce pricini.
Mi-am pus sufletul chezaş când le-a fost mai greu,
Mi-am julit genunchii-n rugi către empireu.

Soarta m-a-ndoit de mijloc, cui să-i mai spun?
Au plecat, în grabă, toţi, ca loviţi de tun.
Inima-mi e o ruină, floare în mâl,
Nu ştiam că am ţinut numai şerpi la sân.

Cel care a căzut nu are prieteni,
De parcă nu-i de-ajuns, e lovit cu pinteni.
Ce ai trăit în viaţă nu mai are gust,
Rămâne povestea unui suflet august.

Ninge viscolit

Ninge viscolit în inima mea,
sufletul îmi e înnourat.
Nimic din viaţa mea ce-am vrut
nu s-a-ntâmplat!
Mi-e dor de-o altă lume,
dar mare-i depărtarea.

Ninge viscolit şi norii-s tot mai grei
pe sufletul visând a omenie.
Nimic nu se-ntrezare
c-ar lumina pământul,
nici sacralitatea, nicio lumină vie
nu îndulceşte inimi.
O viaţă, aşa pustie, te face să n-o vrei!

Şi nu-s nebun, sunt doar un realist!
O viaţă de lumină, pe lângă-un spirit viu,
pe-un colţ al Terrei-mamă, un suflet de artist
c-o pană şi-o vioară, e tot ce vreau să fiu.

Flacăra inimii

Dacă, acolo, unde soarele a cuprins gheaţa,
vezi o flacără,
să ştii că este doar inima mea
ce arde pentru tine.
Tu, iubitul meu, cu inima neînfricată!
Nu ştii că sunt victima ochilor tăi
mai albaştri ca marea?
Săgeţile privirilor tale mi-au rănit inima;
au făcut-o să sângereze.
Să te iubesc pe tine, e de parcă
aş atinge soarele!
Când te privesc, toate blocurile de gheaţă din mine
se topesc.

Praf şi pulbere

Am fost făcută pentru ce-am iubit,
Inima mi-i plină de durere.
Nu ştiu cum şi când, ce m-a răscolit,
Viaţa mi-i toată praf şi pulbere.

Noian de gânduri mi s-au ploconit,
Pana-mi, sfâşiată de durere,
Pe coala albă,-n lacrimi, le-a cernit,
Steluţe-argintii,-n stihu-mi, pulbere.
Frunze de betel s-au îngălbenit,
Copacu-i înclinat de durere.
Pe calea ce-ai să-mi vii şi-ademenit,
Sufletul mi-i greu, dor şi pulbere.

Se lasă-nserarea şi totu-i amurgit,
Chipul meu senin, brăzdat de durere.
Mi-am pictat în inimă tot ce am iubit,
Culorile-s vii, eu însă mi-s pulbere.

Cum să mai merg în satul meu

A murit ultimul sătean
Din sătucul meu din vale,
Cucul cântă singuratic
C-a rămas cu dor şi jale.

Uliţa ce o băteam
Ziua, cât era de mare,
Poartă urma carului
Ce ducea în câmp mâncare

Celor ce-asudau pe-ogor,
La porumb, grâu sau la vie.
Casa mare a bunilor
Părăsită-i şi pustie.

Cum să mai merg în satul meu
Cu păduri verzi şi coline,
Cu muşcate la ferestre,
Cântece de doruri pline.

Azi aud doar un ecou
Din ce-a fost şi nu mai vine.
Fu aevea, ori un vis?
Plânge inima în mine.

Dorinţa serii

Doamne,
spală-mă de cenuşa
timpului
şi Dă-mi muzica
sufletului,
să pot scoate din vioara-i
o perlă de înfiorată
simţire,
tril de păsărele
şi clipocit de izvoare.

Fii primul care lasă un comentariu!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată


*